Republica Moldova: 24 de ani de la declanşarea conflictului armat de pe Nistru

La împlinirea a 24 de ani de la declanşarea conflictului armat de pe Nistru, la Chişinău şi în alte localităţi din Republica Moldova au loc miercuri o serie de acţiuni de comemorare a victimelor acestui război.

Potrivit mass-mediei locale, manifestările au început la Chişinău cu o slujbă religioasă, după care au avut loc depuneri de flori la Monumentul lui Ștefan cel Mare şi Sfânt din centrul oraşului. Un Marş al Memoriei s-a desfăşurat din Piaţa Marii Adunări Naţionale şi până la Complexul memorial ‘Eternitate’, iar la monumentul ”Maica Îndurerată” de la Memorialul militar este prevăzut un miting de comemorare a eroilor căzuţi în războiul de pe Nistru.

Data de 2 martie 1992 este considerată, oficial, data la care a început conflictul militar, deşi primele ciocniri au avut loc la sfârşitul anului 1991. În noaptea zilei de 1 spre 2 martie 1992, detaşamente ale cazacilor au atacat secţia de poliţie din Dubăsari şi au luat ostatici 32 de poliţişti. Posturile de gardişti şi miliţieni ale regimului separatist de la Tiraspol erau asigurate şi cu maşini blindate din dotarea armatei ruse.

Pe parcursul lunii martie au urmat mai multe apeluri către comunitatea internaţională ale preşedintelui de la acea vreme, Mircea Snegur, şi ale parlamentului de la Chişinău, care denunţau agresiunea comisă de fosta Armată a 14-a a Rusiei pe teritoriului Republicii Moldova. Deşi respingea aceste acuzaţii, Moscova a continuat să sprijine pe faţă regimul separatist.

Războiul s-a încheiat oficial la 21 iulie 1992, când preşedinţii Rusiei şi Republicii Moldova, Boris Elţin şi Mircea Snegur, au semnat la Moscova acordul de încetare a focului. Armata rusă nu s-a retras însă din stânga Nistrului nici până astăzi, deşi Moscova şi-a asumat acest angajament la summitul OSCE de la Istanbul din 1999.

În timpul conflictului armat de pe Nistru, Republica Moldova, care cu doar câteva luni înainte îşi declarase independenţa de URSS (27 august 1991), nu reuşise încă să-şi formeze armata şi, în acest context, tânărul stat a fost apărat de poliţişti şi voluntari. De partea Chişinăului, la lupte au participat aproximativ 32.000 de ofiţeri şi voluntari, dintre care 287 şi-au pierdut viaţa, iar alţi 400 au rămas invalizi.

Conflictul dintre Chişinău şi Tiraspol a început de fapt în 1989, când limba română a fost declarată limbă de stat în Republica Moldova. Acest lucru nu a fost acceptat de sovietele locale din Tiraspol, Tighina şi Râbniţa, unde s-au format ‘colective unificate de muncă’ (OSTK), ce luptau împotriva introducerii limbii române şi a alfabetului latin.

Pentru apărarea limbii române au plătit cu ani grei de închisoare în temniţele regimului de la Tiraspol membrii Grupului Ilaşcu — Ilie Ilaşcu, Andrei Ivanţoc, Alexandru Leşco, Tudor Petrov-Popa. La 2 iunie 1992, 33 de patrioţi români au fost arestaţi la Tiraspol, 5 dintre aceştia fiind judecaţi de o instanţă neconstituţională şi condamnaţi: Ilie Ilaşcu — condamnat la moarte prin împuşcare, Andrei Ivanţoc — 15 ani de detenţie, Tudor Petrov-Popa — 15 ani de detenţie, Alexandru Leşco — 12 ani de detenţie, Petru Godiac — 2 ani de detenţie. Au fost eliberaţi unul câte unul din detenţia ilegală din Transnistria — Ilie Ilaşcu — după 9 ani de închisoare, Alexandru Leşco — după 12 ani, Andrei Ivanţoc — după 15 ani şi Tudor Petrov-Popa — tot după 15 ani.

Ziua de 2 martie este declarată Ziua Memoriei în Republica Moldova. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Loading...

Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.