Bulgaria, o destinaţie accesibilă pentru oricine

Bulgaria sărbătoreşte Ziua naţională la 3 martie (1878 – independenţa faţă de Imperiul Otoman). Situată în Europa de Sud-Est, se învecinează cu România la nord, Serbia şi Macedonia la vest, Grecia şi Turcia la sud, iar la est are ieşire la Marea Neagră.

Relief şi turism

Cu un teritoriu de 110.994 kmp, Bulgaria este a 14-a ţară ca mărime din Europa. Capitala este la Sofia, iar principalele oraşe sunt Plovdiv, Varna, Burgas.

Cele mai notabile unităţi de relief sunt Câmpia Dunării, Munţii Balcani, Câmpia Traciei şi Munţii Rodopi. Extremitatea sudică a Câmpiei Dunării este uşor înclinată până la poalele dealurilor sub-balcanice, în vreme ce Dunărea formează mare parte din frontiera cu România.

Câmpia Traciei este aproximativ triunghiulară, începând la sud-est de Sofia şi lărgindu-se până la coasta Mării Negre. Munţii Balcani sunt dispuşi într-un lanţ de la est la vest prin centrul ţării. Sud-vestul muntos are două masive muntoase — Rila şi Pirin, care mărginesc Munţii Rodopi către est, munţi mai mici, dar mai întinşi. În Bulgaria se află cel mai înalt punct din peninsula Balcanică, Musala, la 2.925 m.

Câmpiile ocupă circa o treime din suprafaţă, în vreme ce dealurile şi podişurile ocupă 41%. Țara are o reţea densă de circa 540 de râuri, dintre care multe sunt relativ scurte şi cu debite reduse. Cel mai lung râu aflat în întregime pe teritoriul bulgar, Iskărul, are o lungime de 368 km.

Bulgaria este cel mai vechi stat european care şi-a păstrat numele, din anul 681, când primul regat bulgar a fost întemeiat de Khan Asparouh. Regatul era situat în nord-estul Bulgariei şi era locuit de slavii din Imperiul Bizantin. Inventarea alfabetului chirilic de către fraţii Cyril şi Methodius în 862 şi stabilirea creştinismului ca religie de stat în 864 au contribuit la dezvoltarea naţionalităţii bulgare şi au creat condiţii prielnice pentru literatura şi cultura bulgară, potrivit site-ului www.turistik.ro.

Între principalele atracţii turistice se numără staţiunile în care se pot practica sporturi de iarnă, cum ar fi Bansko, zona de schi. Lungimea totală a pârtiilor este de 65 km. Iubitorii de snowboard se pot bucura de primul parc de distracţii din Balcani, unde vin turişti din lumea întreagă. Staţiunea oferă un bonus schiorilor: pârtia cu nocturnă, care se întinde de la Banderishka Polyana până în oraş, având o lungime de 7 km.

De asemenea, în staţiunea Borovets există 19 trasee de schi cu o lungime totală de 58 km, asigurând condiţii perfecte de schiat. În Pamporovo sunt trasee de schi pentru toate gradele de dificultate, localizate între 1.926 m şi 1.450 m deasupra nivelului mării, pe pârtiile nordice, estice şi vestice ale Vârfului Snejanka. Tot aici se poate practica snowboard, skidoo-ing, patinaj.

Un loc vizitat de turişti este rezervaţia naţională arheologică Yailata, situata la 2 km de Kamen Bryag în sud şi la 18 km de Kavarna, în nord-est. Este o zonă de pe litoral care acoperă 45,3 hectare. Aici există un ”oraş” de peşteri cu ”101 apartamente”, datând dincolo de secolul al V-lea î.Hr. Trei necropole (mormintele familiei) din secolele III-IV au fost săpate în roci. Un bastion datând înainte de epoca bizantină este situat în partea de nord a rezervaţiei, construit la sfârşitul secolului al V-lea, potrivit site-ului www.globi.ro.

Capitala ţării, Sofia, oferă turiştilor numeroase vestigii istorice şi religioase — monumente, muzee, temple, clădiri culturale. În Piaţa Alexandr Nevski se află catedrala cu acelaşi nume, cu turnuri aurii, iar în apropierea acesteia, Biserica Sfânta Sofia. Pe bulevardul Țar Osvoboditel se află biserica ortodoxă rusă. În Sofia se pot întâlni, foarte aproape una de alta, edificii grandioase ce semnifică creştinismul ortodox şi catolic, iudaismul şi coranul islamic — Sveta Nedelia, biserica ortodoxă, Moscheea Bania Başi, catedrala catolică Sfântul Iosif şi sinagoga Sofia.

Transformate într-un muzeu în aer liber, ruinele localităţii romane Serdica ocupă 19.000 mp şi pot fi vizitate începând cu 2014. În Sofia există câteva zone verzi: Borisova Gradina, cel mai mare parc urban din ţară, Parcul Iujen, Doktorska Gradina din spatele Bibliotecii Naţionale, parcul Teatrului Ivan Vazov.

Citeste si:  Olanda se opune în continuare aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen

Clima Bulgariei este un amestec între climatul mediteranean şi cel est-european. Bulgaria dispune de o variaţie de condiţii meteorologice, în funcţie de altitudine şi de distanţa de Marea Neagră. Nordul ţării are un climă moderat-continentală, cu patru anotimpuri distincte, în timp ce sudul Bulgariei este mai aproape de condiţiile mediteraneene, mai blânde.

Alte atracţii turistice sunt colecţia de picturi, gravuri, arme vechi şi biblii scrise pe pergament de la mănăstirea Rila, la 121 km de Sofia; orăşelul Melnik, cu case din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, renumit pentru cramele sale cu vinuri; mănăstirea Batchkovo, aflata la 8 km de Plovdiv, unde se află câteva fresce şi manuscrise rare; Valea Trandafirilor, unde vreme de secole bulgarii au plantat trandafiri şi au extras esenţele parfumate.

Bulgaria are peste 370 km de coastă cu plaje frumoase, iar staţiunile Sunny Beach, Nisipurile de Aur, Albena, Nessebar sunt vizitate de turişti din străinătate. Parcurile naţionale ale Bulgariei includ vechile păduri de pin Bailusheva şi stâncile de calcar din Parcul Naţional Pirin, cele şapte lacuri şi mănăstirea din secolul al X-lea din Parcul Naţional Rila şi cascada Raiskoto Praskalo, cea mai înaltă din peninsula Balcanică.

Cultură

Cultura bulgară este un amestec între culturile tracă, slavă şi bulgară, însă există şi influenţe bizantine, turceşti şi greceşti. Limba bulgară este o limbă slavă scrisă în alfabetul chirilic. Cultura preistorică a Bulgariei este prezentată în exponatele din Muzeul de Arheologie şi Muzeul Naţional de Istorie din Sofia, precum şi din muzeele locale din Plovdiv, Stara Zagora, Varna, Ruse, Veliko Târnovo, Razgrad, Vidin, Burgas, etc. Artefactele sunt dovada priceperii localnicilor în folosirea lutului, a caolinului, a pietrei, lemnului, bronzului şi fierului. Ceramica descoperită datează din Paleolitic şi Neolitic, iar zona în care au fost descoperite, Movila Karanovska de lângă Nova Zagora, a fost numită Arca lui Noe, potrivit site-ului www.turistik.ro.

Bulgaria cuprinde un mare număr de situri arheologice. Numărul lor total este al treilea din Europa după Italia şi Grecia. În 1972 a fost descoperită, într-o necropolă lângă Varna, cea mai veche comoară de aur din lume, formată din monede, arme şi bijuterii datând din anul 4.600 î.Hr. Situl a relevat dovezi ale primelor civilizaţii europene. Alte dovezi ce demonstrează apariţia culturilor preistorice în Bulgaria sunt Plovdiv, unul dintre cele mai vechi oraşe din lume şi prima mănăstire creştină din Europa, înfiinţată în 344 d.Hr.

Nouă obiective istorice şi naturale au fost incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO: Călăreţul din Madara, mormintele tracice de la Sveştari şi Kazanlăk, biserica Boiana, Mănăstirea Rila, Bisericile rupestre de la Ivanovo, Parcul Naţional Pirin, Rezervaţia Naturală Srebărna şi oraşul antic Nessebar. Nestinarstvo, un dans ritual în jurul focului, de sorginte tracică, este inclus în lista patrimoniului cultural intangibil.

Focul este un element esenţial în folclorul bulgăresc, fiind folosit pentru a îndepărta spiritele rele şi bolile. La 1 martie, primăvara este salutată sărbătorind Marteniţa. Primul şi al Doilea Imperiu Bulgar au funcţionat ambele ca nişte centre ale culturii slave în mare parte din Evul mediu, exercitând o considerabilă influenţă culturală asupra Bisericii Ortodoxe prin şcolile de litere de la Preslav, Ohrid şi Tărnovo.

Citeste si:  Higher profitability of real estate investments in Romania

Alfabetul chirilic, utilizat ca sistem de scriere în multe limbi din Europa de Est şi Asia, îşi are originea la şcoala literară de la Preslav prin secolul al IX-lea. De la începutul secolului XX, s-au remarcat scriitori bulgari cum ar fi Ivan Vazov, Pencio Slaveikov, Peio Iavorov, Iordan Radicikov şi Țvetan Todorov. În 1981, scriitorul de limbă germană născut în Bulgaria Elias Canetti a primit Premiul Nobel pentru Literatură.

Festivalurile şi obiceiurile bulgăreşti datează din vremuri străvechi. Unele dintre cele mai vesele festivaluri au loc de Crăciun şi de Anul Nou, când aşa-numiţii Sourvakari fac un tur al caselor, cu urări de bine şi prosperitate. Alte festivaluri sunt Ladouvane, Jocurile Shrovetide şi Mummers, care îşi au originea în festivalurile dionisiace ale tracilor, Lazarouvane, un festival ortodox dedicat familiei, şi ziua Sf. Gheorghe, ce are legătură cu sănătatea şi prosperitatea, precizează site-ul amintit.

Fondată în secolul X, Mănăstirea Rila este catalogată ca fiind cel mai important monument cultural, istoric şi arhitectural al Bulgariei şi Europei de Sud. Această mănăstire este tipărită din 1999 pe bancnota de un leva, moneda naţională a Bulgariei. În cultura naţională se spune că mănăstirea a fost fondată de pustnicul Ivan Rila, iar numele acesteia a fost atribuit de ţarul Petru I (927-968). Localnicii spun că în acele vremuri pustnicul trăia într-o peşteră situată în apropierea mănăstirii, iar aceasta a fost construită de cei care se duceau în munţii Rila pentru a învăţa de la Ivan calea Domnului.

În decursul anilor mănăstirea a fost susţinută de autorităţile statului bulgar, iar fiecare ţar care a domnit până în vremea celui de-al doilea Imperiu Bulgar a donat o parte din avere pentru ca ea să fie numită monument istoric, conform site-ului www.directbooking.ro.

Biserica principală a mănăstirii a fost ridicată în secolul al XIX-lea de arhitectul Pavel Ioanov, care a lucrat la construcţia bisericii din 1834 până în 1837. Mănăstirea este un complex de clădiri cu un stil arhitectural remarcabil. Construcţia are cinci cupole, trei altare şi două capele. Cel mai preţios element al acestei biserici este catapeteasma care este placată cu aur. Sculpturile din interior au fost realizate în decursul a cinci ani de către patru meşteri.

În centrul complexului este Turnul Hrelyo — o fortificaţie din piatră, singura clădire ce a rezistat din perioada medievală (1335). În aripa estică a mănăstirii a fost amenajat un muzeu ce găzduieşte poarta bisericii Hrelyo, arme antice folosite în trecut de paznicii mănăstirii şi certificate de merit ale ţarilor bulgari.

Muzeul Mănăstirii Rila este cunoscut în lume pentru că găzduieşte Crucea lui Rafail, făcută dintr-o singură bucată de lemn cu dimensiunea de 81×43 centimetri. Călugărul care a construit-o şi care a pictat pe ea 104 scene religioase şi 650 de cifre şi litere în miniatură se numea Rafail. El a muncit timp de 12 ani pentru a crea o asemenea operă de artă, unică în lume. După finalizarea crucii, în 1802, călugărul a orbit.

Mănăstirea Bachkovo este a doua ca mărime şi importanţă în Bulgaria. Este situată pe malul drept al râului Chepelare, la 10 km de Asenovgrad. Mănăstirea a fost fondată de către comandantul militar bizantin de origine georgiană Grigorii Bakuriani şi de fratele acestuia, Abazii.

La început mănăstirea a supravieţuit după atacurile turcilor, dar mai târziu a fost jefuită şi arsă. În timpul secolului al XV-lea a fost renovată, iar biserica principală a mănăstirii a fost construită în 1604 şi este locul unde se păstrează o icoană foarte importantă a Fecioarei Maria, despre care se crede că ar fi miraculoasă. În mănăstire au fost găsite 103 manuscrise şi 252 de cărţi vechi tipărite.

Citeste si:  România şi Bulgaria vor crea un muzeu subacvatic în Marea Neagră

Muzica populară bulgărească este cea mai complexă formă de artă tradiţională şi s-a dezvoltat treptat de-a lungul secolelor ca o combinaţie de influenţe occidentale şi orientale. Muzica are un sunet deosebit şi foloseşte o gamă largă de instrumente tradiţionale, cum ar fi gadulka (cobză), gaida (cimpoi), cavalul şi toba.

Corul vocal de femei al Televiziunii Bulgare este cel mai cunoscut ansamblu de muzică populară din ţară şi a primit un premiu Grammy în 1990. Muzica clasică, de operă şi balet sunt reprezentate de compozitorii Emanuil Manolov, Pancio Vladigherov şi Gheorghi Atanasov şi de cântăreţii Ghena Dimitrova şi Boris Hristov. Interpreţii bulgari au devenit cunoscuţi şi în alte genuri muzicale, cum ar fi rock progresiv (FSB), electropop (Mira Aroyo) şi jazz (Milcio Leviev).

Gastronomie

Bucătăria bulgărească este similară celor din alte ţări balcanice şi prezintă o puternică influenţă turcească şi grecească. Printre cele mai importante produse culinare locale se numără iaurtul, lukanka, baniţa, salata shopska, liuteniţa şi cozonacul. Sunt prezente şi alte feluri de mâncare orientale, cum ar fi musaca, ghiveci şi baclava. Consumul de carne se află sub media europeană, fiind preferate diverse salate.

Bucătăria tradiţională bulgară este considerată una dintre cele mai sănătoase din Europa, nu numai datorită ingredientelor folosite, ci şi datorită modului în care sunt preparate. Faimoasă pentru salatele bogate ce însoţesc fiecare masă, bucătăria bulgară se remarcă şi prin diversitatea şi calitatea produselor lactate, a vinurilor şi a băuturilor spirtoase precum rachiu, mastică şi mentă. Pe masa bulgarilor abundă supele calde sau reci şi produsele de patiserie. Printre mâncărurile tradiţionale se mai află ghiveciul, pita, sarmalele, drobul de miel, supa de fasole, halvaua, baclavaua şi compotul, se arată pe site-ul www.turistik.ro.

Mâncărurile bulgăreşti sunt foarte uşoare, pregătite cu ulei de floarea soarelui în aşa fel încât ingredientele să îşi păstreze calităţile naturale.

Un amănunt mai puţin cunoscut este că modul de preparare a iaurtului a fost descoperit chiar pe teritoriul Bulgariei. Iaurtul este un produs lactat obţinut prin fermentare, iar principalul microorganism care participă în procesul de fermentare se numeşte Lactobacillus bulgaricus şi se întâlneşte în stare liberă numai pe teritoriul Bulgariei. Adevăratul iaurt bulgăresc este foarte consistent şi are un gust specific extrem de plăcut.

Specialităţile tradiţionale se gătesc cu foarte multe legume, iar cea mai folosită mirodenie este cimbrul de grădină (numit chubritsa sau cubrica), adăugat în aproape toate felurile de mâncare. Murăturile sunt o garnitură care se regăseşte la aproape toate preparatele bulgăreşti.

Tradiţionala salată shopska, a cărei reţetă provine de la locuitorii din apropierea oraşelor Sofia şi Dupnice, se prepară din roşii tăiate, castraveţi, ceapă, brânză telemea rasă sau fărâmiţată şi ardei gras sau capia (de preferinţă, ardei copţi). Se condimentează cu dressing de uleiuri vegetale (ulei de floarea soarelui sau de măsline). Uneori se pune şi puţin usturoi, mai ales dacă ardeii sunt copţi.

Vinurile bulgăreşti sunt cunoscute pentru soiurile traminer, muscat şi mavrud, din care se produc până la 200.000 de tone anual. Înainte de 1989, Bulgaria era al doilea exportator mondial de vin. Printre cele mai apreciate soiuri de vin tipic bulgăreşti la nivel european se numără Gamza, Dimiat şi Pamid.

Berea bulgărească este din ce în ce mai apreciată, cea mai cunoscută marcă fiind Stara Zagora, care se exportă. Printre băuturile tari specifice pentru Bulgaria se numără rakija (rachiu de vin), mastica (lichior de anason), lichiorul de mentă şi vodca, precizează site-ul www.travelplanner.ro.

Desertul constă în baclava, orez cu lapte, îngheţată, plăcintă (un amestec din brânză de oaie şi lapte), nuga. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata