Panouri solare plutitoare pe apele unui lac de acumulare din Brazilia

Un baraj care a inundat sute de hectare de pădure amazoniană din Brazilia şi care a fost acuzat de „crime împotriva mediului’ este în curs de a deveni un proiect durabil bazat pe panouri solare plutitoare pentru producerea energiei electrice, informează agenţia France Presse (AFP).

La poalele barajului Balbina, construit acum mai bine de 20 de ani cu un cost foarte ridicat şi cu o capacitate redusă de generare a energiei electrice, se întinde un gigantic lac artificial de 2.400 de kilometri pătraţi.

„Aceasta este una dintre cele mai mari crime împotriva mediului comise de inginerie în această ţară. Şi cum se poate reduce costul acestei crime ? Prin îmbunătăţirea relaţiei cost-beneficiu al acestei uzine hidroelectrice”, a declarat în această săptămână ministrul brazilian al minelor şi energiei Eduardo Braga.

Ministrul a inaugurat primele panouri solare plutitoare care produc energie electrică profitând de lumina abundentă din această parte a junglei, situată în apropierea liniei ecuatorului, la 200 de kilometri distanţă de Manaus, capitala statului Amazonas (nordul Braziliei).

Citeste si:  Cutremur de 4,9 grade pe scara Richter în judeţul Buzău, duminică dimineaţa

Exista deja în întreaga lume instalaţii de panouri solare flotante care plutesc în rezervoare de apă obişnuite, de exemplu pentru agricultură, dar acum este pentru prima dată când astfel de panouri sunt instalate lângă barajul unui lac de acumulare.

Guvernul a inaugurat proiectul-pilot al unei mari platforme de producere a energiei electrice care va fi finalizată în 2017, când vor fi instalate panouri solare pe 50.000 de metri pătraţi — o suprafaţă echivalentă cu cinci terenuri de fotbal — având o capacitate de 5 MW. Acestea ar putea furniza energie electrică pentru 9.000 de locuinţe.

Citeste si:  Cât de profitabil este să îţi dotezi casa cu panouri solare. În cât timp îţi recuperezi investiţia

Într-o fază ulterioară, se estimează că toate panourile solare instalate ar putea produce 300 MW, ceea ce ar permite aprovizionarea cu electricitate a unui număr de 540.000 de locuinţe.

Inaugurat în 1989, după un deceniu de muncă, barajul Balbina are o capacitate teoretică de 250 MW, dar produce acum numai o cincime din energia proiectată, notează AFP.

Principalul avantaj al noului sistem hibrid (solar + hidroelectric) este că poate profita de infrastructura deja disponibilă de transport din această zonă pentru instalarea panourilor solare fără a fi nevoie de exproprieri de terenuri.

„Vom transforma centrala hidroelectrică, care are limite de funcţionare din cauza climei, într-o uzină ‘nelimitată’, deoarece vom avea şi energia solară”, a salutat Orestes Goncalves, preşedintele ‘Sunlution’, compania braziliană care s-a asociat cu grupul francez ‘Ciel et Terre’ pentru instalarea panourilor solare la Balbina.

Citeste si:  John Kerry, ascultat de Israel

Această iniţiativă de pionerat include un proiect de cercetare pentru determinarea eficacităţii acestui model hibrid de producţie în doua contexte foarte diferite: umiditatea pădurii amazoniene şi clima semi-aridă a statului Bahia (din nord-estul Braziliei) unde este asamblat un al doilea prototip.

Pe lângă impactul pe care îl va avea în reducerea facturii la electricitate, unul dintre obiectivele pe termen lung ale proiectului este obţinerea de costuri mai mici ale producţiei de energie.

Prin intermediul licitaţiilor, acest proiect de pionierat ar trebui să fie apoi implementat şi la alte baraje gigantice din America de Sud, continent în care 60 la sută din energia electrică provine de la centralele hidroelectrice, mai notează Agenţia France Presse. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto: phys.org

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata