Ce se ascunde în spatele anunţului privind retragerea trupelor ruse din Siria făcut de Kremlin

Un prim grup de avioane de transport şi bombardiere ruse au decolat marţi, 15 martie, de la baza Hmeimim din Latakia (nord-vestul Siriei) spre Rusia în cadrul retragerii principalei părţi a contingentului militar rus din această ţară, a anunţat marţi Ministerul rus al Apărării, citat de AFP.

‘Primul grup de avioane ruse a zburat de la baza aeriană din Hmeimim spre baza lor de staţionare permanentă din Rusia’, a indicat ministerul într-un comunicat, a doua zi după anunţul surpriză al preşedintelui Vladimir Putin, care a ordonat restrângerea prezenţei militare ruse desfăşurate în Siria de la 30 septembrie. Acest prim grup include avioane de transport T-154 şi bombardiere Su-34.

Cu toate acestea, Moscova a anunţat că va menţine în continuare cele două baze ale sale aeriene — de la Tartus şi Hmeimim — iar unii experţi militari afirmă că Rusia va continua raidurile împotriva poziţiilor grupării jihadiste Statul Islamic (SI) în Siria, relevă portalul Gazeta.ru, care a încercat să descifreze ce se ascunde în spatele anunţului făcut de Kremlin.

Înainte ca Putin să ordone retragerea din Siria, ministrul său al apărării, Serghei Şoigu, a prezentat un bilanţ al campaniei aeriene ruse în Republica Arabă Siriană. Astfel, peste 2.000 de jihadişti, inclusiv originari din Rusia, între care 17 comandanţi de război, au fost eliminaţi în cursul a peste 9.000 de raiduri. Aviaţia rusă a distrus 209 de unităţi de producţie de petrol şi cel puţin 2.000 de maşini-cisternă care se ocupau de livrarea ilegală de ţiţei.

Citeste si:  Şeitan: Creşterea TVA nu ar fi adus venituri similare la buget

‘Ca urmare a loviturilor, am reuşit să limităm, iar în unele locuri chiar să stopăm complet aprovizionarea cu resurse a jihadiştilor, să blocăm comerţul cu petrol’, a afirmat ministrul rus, indicând că au fost blocate şi principalele căi de alimentare a combatanţilor cu arme şi muniţii.

În plus, potrivit lui Şoigu, aviaţia rusă a contribuit la eliberarea de jihadişti a 10.000 de km din teritoriul sirian unde se află circa 400 de localităţi.

Mulţi experţi consideră că obiectivul principal al Rusiei a fost să-l ajute pe Bashar al-Assad să menţină sub control zonele locuite de minoritatea alawită din care face parte şi familia sa. Deşi nu a reuşit să schimbe complet situaţia în favoarea lui Al-Assad, campania aeriană rusă a contribuit la consolidarea poziţiei forţelor sale şi a condus la asediul oraşului Alep, al doilea ca mărime din Siria.

Citeste si:  Ucraina acuză Rusia că a trimis trupe cu misiunea de a deschide un nou front în estul separatist

În opinia expertului militar rus Vladimir Murahovski, decizia Kremlinului privind retragerea s-a întemeiat pe faptul că principalele zone ale ţării au fost eliberate. Dacă la 30 septembrie, când Rusia a anunţat oficial începutul operaţiunii, trupele lui Al-Assad băteau în retragere în mare parte, acum echilibrul de forţe s-a schimbat.

Moscova şi-a început operaţiunea în Siria sub pretextul luptei contra terorismului, aminteşte Gazeta.ru. Or, în declaraţia cu privire la restrângerea operaţiunii în Siria, Kremlinul nu spune nimic despre terorism, atrage atenţia expertul Arkadi Dubnov.

‘Trebuie să recunoaştem că noi încă nu ştim exact ce obiective au stat în realitate la baza intervenţiei Rusiei şi prin ce diferă acestea de ceea ce s-a spus cu voce tare’, a spus Dubnov, expert în problemele Asiei Centrale.

Expertul în Orientul Mijlociu Theodore Karasik, de la Gulf State Analytics din Washington, crede că Rusia şi-a atins principalele obiective privind ‘salvarea regimului sirian’ şi regruparea forţelor armatei siriene, iar începutul reglementării diplomatice vine să sugereze că Rusia se ţine de cuvânt, iar acest lucru va fi perceput tocmai astfel de către guvernele regionale.

Citeste si:  SUA vor acţiona în Siria dacă vor fi ameninţate de Statul Islamic

Potrivit analizei Gazeta.ru, aceasta ar putea releva şi existenţa unor divergenţe dintre Moscova şi Damasc. Preşedintelui Al-Assad i s-a dat clar de înţeles să-şi rezolve singur problemele pe care le are. În ultimul timp, poziţia sa a fost diferită de cea a Rusiei în privinţa procesului de reglementare. În timp ce Al-Assad insista ca ostilităţile să continue până la ‘victoria finală’, diplomaţii ruşi au sugerat că soluţia conflictului nu poate fi decât una politică.

‘Acesta este un semnal dat Damascului că Rusia nu are de gând să facă treaba pentru el’, spune şi Fiodor Lukianov, şeful Consiliului pentru probleme internaţionale şi apărare, un think-tank din Moscova.

În fine, starea economiei ruse a început se pare să-l preocupe mai mult pe Putin decât situaţia din Siria, concluzionează Gazeta.ru. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata