Zid de incintă al castrului roman de la Apulum, descoperit în timpul reabilitării unei clădiri de secol XVIII

Un zid roman foarte bine păstrat, înalt de câţiva metri, şi două sisteme de canalizare, din care unul din antichitate, iar celălalt de la începutul secolului al XVIII-lea, au fost descoperite în cadrul lucrărilor de reabilitare a unei clădiri monument istoric din Alba Iulia, în care a funcţionat primul spital militar din ţara noastră.

Clădirea aflată în curs de reabilitare urmează să găzduiască un complex muzeal unic în Transilvania.

‘Această descoperire este una foarte importantă, pentru că a fost identificat zidul de incintă vestic al castrului roman de la Apulum. Este foarte bine păstrat, pe o înălţime de 4 — 4,5 metri faţă de nivelul actual de călcare. E evident că îl vom surprinde şi sub nivelul actual de călcare. Ceea ce este foarte important e că s-a păstrat parte din mortarul antic, un opus signinum. Acest mortar este păstrat încă din antichitate, de mai bine de 1.850 de ani’, a declarat, marţi, arheologul Radu Ota, coordonatorul lucrărilor de cercetare.

Radu Ota a subliniat că prin această descoperire ‘va fi rescrisă o parte a istoriei romane de la Apulum’.

Citeste si:  Mehedinţi: Mărirea şi decăderea satului în care s-a descoperit cel mai mare tezaur dacic

Arheologul a menţionat că au existat informaţii conform cărora în zona respectivă ar trebui să fie o parte a zidului vestic de incintă al castrului roman de la Apulum, după ce în urmă cu circa 15 ani a mai avut loc o astfel de descoperire.

În cadrul lucrărilor de reabilitare a unei clădiri în care a funcţionat primul spital militar din ţară noastră şi în care, până nu demult, a funcţionat secţia de Psihiatrie a spitalului din Alba Iulia, un imobil construit în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, s-a făcut această descoperire oarecum anticipată.

‘S-a realizat o decapare a unei părţi din latura vestică a actualei clădiri şi am dat, aşa cum am anticipat, de acest zid roman — zidul de incintă vestic, realizat în tehnica antică opus quadratum, din blocuri mari, cioplite, fasonate şi prinse în mare măsură şi cu mortar antic. Consider că e o descoperire extraordinară, pentru că acest zid va putea fi vizibil şi va putea fi vizitat de către turiştii viitorul muzeu Museikon’, a afirmat Radu Ota.

Citeste si:  Codul Fiscal nu poate fi aplicat. Daţi statul în judecată!

Cercetările au mai scos la iveală şi un rest dintr-o clădire din perioada medievală, de secol XVI-XVII, ce probabil a aparţinut unui nobil maghiar, precum şi un sistem de canalizare din timpul romanilor, al doilea din interiorul castrului de la Apulum, şi un altul din timpul edificării de către austrieci a clădirii ce a găzduit primul spital militar de pe teritoriul României.

Și acestea vor fi păstrate şi acoperite, cel mai probabil, cu sticlă şi redate publicului.

‘În oferta turistică (a vizitatorilor Museikon — n.r.) o să redăm un lucru extraordinar: vizitarea acestui zid de incintă vestic roman. Să ai un zid antic păstrat, de o înălţime de 4-4,5 metri faţă de actualul nivel de călcare, cred că nu oriunde mai găseşti aşa ceva’, a conchis arheologul.

Castrul roman de la Apulum a fost cel mai mare din Dacia Romană, construcţia sa demarând în timpul împăratului Hadrian, probabil pe la 125 d.Hr. Timp de peste un secol, fără întrerupere, Apulum a fost sediul Legiunii a XIII-a Gemina.

Citeste si:  BCE se gândeşte să se retragă din troika

În toamna anului trecut, au demarat lucrările de reabilitare a uneia dintre primele clădiri în stil baroc din Alba Iulia, în care va fi amenajat un complex muzeal unic în Transilvania. Museikon va găzdui de la obiecte de patrimoniu de reală valoare, cum ar fi singurele file existente pe teritoriul României din cea mai veche carte în limba română păstrată — ‘Evangheliarul’ tipărit la Sibiu în 1551, până la o colecţie impresionantă de icoane.

Proiectul ‘Museikon — Un nou muzeu al icoanei revitalizează o clădire monument istoric restaurată în Alba Iulia’, în valoare totală de peste 9,2 milioane de lei, din care majoritatea finanţare eligibilă acordată printr-un grant norvegian, este realizat în parteneriat de Consiliul Judeţean Alba, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia şi Universitatea din Bergen, Norvegia. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata