Mormântul lui Tutankamon nu-şi lasă cu uşurinţă dezvăluite secretele şi nu încetează să alimenteze fantasmele

0

Mormântul faraonului Tutankamon, construit acum 3.300 ani la Luxor, în Egipt, nu-şi lasă cu uşurinţă dezvăluite secretele şi nu încetează să alimenteze fantasmele, scrie site-ul connaissancedesarts.com.

Echipa de experţi care analizează necropola are nevoie de mai mult timp pentru a putea afirma cu certitudine dacă mai există camere necunoscute, s-a anunţat vineri, 1 aprilie, când erau aşteptate rezultatele definitive ale scanărilor realizate în mormânt.

Noi operaţiuni de scanare cu echipamente sofisticate urmează să fie realizate la sfârşitul lunii aprilie, după cum a anunţat noul ministru egiptean al antichităţilor, Khaled al-Anani.

Descoperit în noiembrie 1922 de către arheologul britanic Howard Carter în Valea Regilor, la Luxor, în Egiptul Superior, mormântul lui Tutankamon este singurul mausoleu care a păstrat, până acum, intactă comoara proprietarului său: peste 5.000 de obiecte, multe din aur masiv. Nenumărate morminte ale altor faraoni şi personalităţi ale Egiptului antic descoperite până acum au fost jefuite de-a lungul mileniilor, scrie AFP.

După şase sezoane de căutări zadarnice, Howard Carter şi Lordul Carnarvon, bogatul său sponsor, au descoperit în cele din urmă comoara funerară.

Mormântul conţine sarcofagul, masca de aur şi o importantă colecţie de bijuterii. Sarcofagul din cuarţit roşu este format din trei sicrie încastrate unul într-altul, iar în ultimul (de 110 kg) din aur masiv se află mumia lui Tutankamon. Piesă de rezistenţă a comorii, masca funerară, care acoperă faţa regelui, este realizată din aur şi încrustată cu lazurit, cornalină şi sticlă colorată.

Dar mormântul ascunde încă secrete. Anomalii termice şi imagini de înaltă rezoluţie au făcut ca Nicholas Reeves, reputat egiptolog britanic de la Universitatea Arizona, să distingă în 2015 în pereţi indicii privind existenţa unei uşi secrete care duce către o una sau mai multe camere ascunse, alimentând speculaţii în legătură cu ce s-ar putea afla în interiorul acestora.

S-a vehiculat ipoteza ca într-una dintre aceste camere să se afle Nefertiti (1370 — 1333 î.e.n.), fostă regină a Egiptului şi ”marea soţie” a faraonului Akhenaton, tatăl lui Tutankamon.

Ministrul egiptean al turismului, Hisham Zaazou, a vorbit, în cazul confirmării, de un viitor „Big-Bang — descoperirea secolului al XXI-lea”.

Tutankamon a avut o domnie scurtă, de numai nouă ani, aproximativ între anii 1333 şi 1324 î. Hr.

Analize ADN au dezvăluit în 2010 că era fiul lui Akhenaton, dar nu şi al lui Nefertiti, influenta soţie a acestuia, celebră pentru frumuseţea sa legendară, scrie AFP.

Tutankamon s-ar fi căsătorit cu sora sa vitregă, o fiică a lui Nefertiti şi a lui Akhenaton. Cuplul nu a avut descendenţi cunoscuţi. Două mumii de copii născuţi morţi au fost totuşi descoperite în mormântul tânărului rege.

Viaţa politică nu a fost una liniştită în timpul domniei efemere a lui Tutankamon, născut în anul 1345 i.Hr., desemnat faraon sub numele de Tutankaton la numai 9 ani şi mort brusc la 19 ani, scrie futura-sciences.com. Disputele democratice din ziua de astăzi sunt banale în comparaţie cu jocurile de putere feroce din vremea respectivă.

Tatăl său, născut Amenophis al IV-lea, a impus un cult monoteist obligându-şi supuşii să se închine doar lui Aton, zeul Soare, el însuşi fiind rebotezat Akhenaton, ”cel care îl place pe Aton”. A redus foarte mult puterea preoţilor. Dar când faraonul a murit, aceştia au restabilit cultul tradiţional al lui Amon.

Cultul lui Aton a fost interzis, iar tot ceea ce amintea de el a fost distrus. De ce, atunci, Nefertiti, soţia ereticului Akhenaton, ar fi fost îngropată într-un mormânt regal? Pentru că preoţii au fost luaţi pe nepregătite, explică a versiune a faptelor.

Deşi Nefertiti nu a fost mama regelui-copil, arheologul Nicholas Reeves ar explica prezenţa ei în mormânt prin decesul brusc al lui Tutankamon la doar 19 ani, dintr-o cauză necunoscută, fiind vehiculate ca variante fie un asasinat, fie o posibilă accidentare.

Preoţii cultului lui Aton, care nu prevăzuseră o cameră funerară pentru tânărul faraon, ar fi decis să-l înhumeze în hipogeul lui Nefertiti, decedată cu zece ani înainte, deplasând-o pe aceasta în camera alăturată. Totul s-ar fi realizat foarte rapid, pete întunecate de pe pereţi indicând că mormântul faraonului a fost închis prea repede, înainte ca picturile să se fi uscat.

Dar ipoteza prezenţei lui Nefertiti într-una din eventualele camere secrete nu este singura. În aceeaşi măsură poate fi vorba de un alt membru al familiei faraonice, precum Kiya, a doua soţie a lui Akhenaton şi mama lui Tutankamon.

Tutankamon-mormant

Mormântul faraonului copil a fost de-a lungul anilor o sursă nesecată de noi descoperiri, spre satisfacţia oamenilor de ştiinţă.

Conform unui articol publicat de Huffington Post în 2014, aceştia au informat că au realizat o „autopsie virtuală” a faraonului şi au descoperit că acesta suferea din cauza unor diformităţi — dinţi proeminenţi, ieşiţi în afară, trăsături feminine şi un picior strâmb.

Studiul referitor la această ”autopsie” a constituit subiectul unui documentar intitulat „Tutankhamun: The Truth Uncovered”, ce a fost difuzat de BBC One la 26 octombrie 2014.

Acest studiu a inclus şi o analiză genetică a rămăşiţelor lui Tutankamon, ce a reconfirmat studii anterioare ce indicau faptul că părinţii regelui Tutankamon erau, probabil, frate şi soră, fapt care ar fi contribuit la starea precară a sănătăţii sale.

Unii dintre străbunicii de sex masculin ai regelui Tutankamon aveau trăsături feminine, sâni proeminenţi şi şolduri mai late, conform a numeroase reprezentări artistice din acea perioadă, şi ar fi putut, de asemenea, să sufere şi din cauza unor afecţiuni neurologice transmise pe linie masculină, din generaţie în generaţie”, a declarat Hutan Ashrafian, cercetător la Imperial College din Londra. „Toate aceste date conduc la posibilitatea morţii din cauze ereditare”, a mai adăugat el.

Dincolo de interesul strict arheologic pe care îl prezintă mormântul şi conţinutul său, Tutankhamon a devenit faimos şi ca urmare a unei legende privind un presupus blestem al faraonului, a scris AFP la jumătatea lunii martie. Această legendă s-a născut la scurt timp după descoperirea mormântului, când lordul Carnarvon, bogatul nobil englez care a finanţat expediţia arheologului Howard Carter, a murit la şapte săptămâni după deschiderea oficială a sicriului sigilat. Odată cu el a murit şi câinele lui, iar canarul îi fusese înghiţit mai înainte de o cobră.

Howard Carter a trăit în perioada 9 mai 1874 — 2 martie 1939 şi a publicat în timpul vieţii trei volume dedicate mormântului lui Tutankhamon. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.