Icoană făcătoare de minuni – Biserica Colţea deţine una dintre icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului

0

Biserica Colţea este situată în centrul Capitalei, pe raza kilometrului 0 şi reprezintă, potrivit paginii sale oficiale, www.bisericacoltea.ro, un important punct de reper pentru turişti, credincioşi şi pelerini.

Cu o istorie de câteva sute de ani şi o arhitectură specială, aşezământul adăposteşte valori ale patrimoniului artistic naţional şi reprezintă, totodată, o oază de linişte şi rugăciune pentru credincioşii ortodocşi care frecventează programul de slujbe bogat, însoţit de predică şi cateheză.

Sfinţii ocrotitori ai Bisericii Colţea sunt Sfinţii Trei Ierarhi şi Sfânta Cuvioasă Parascheva.

În incinta bisericii se află la închinare o parte din moaştele Sfintei Muceniţe Ecaterina din Sinai, precum şi una dintre icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului.

Biserica-Coltea-01

Biserica, de curând restaurată, este deschisă zilnic celor care caută liniştea rugăciunii şi experienţa frumosului, arată sursa citată.

Este singura construcţie care mai aminteşte astăzi de mănăstirea-spital cu hramul „Sfinţii Trei Ierarhi” („Trisfetitele”), ctitoria spătarului Mihail Cantacuzino, ansamblu edilitar de referinţă pentru începutul secolului al XVIII-lea.

Astăzi biserica formează împreună cu clădirea Spitalului Clinic Colţea un ansamblu arhitectonic unitar, străjuit de statuia ctitorului lor spătarul Mihail Cantacuzino, realizată de Karl Stork şi dezvelită în anul 1730. Ansamblul constituie o parte însemnată a peisajului citadin din plin centru al Capitalei.

Biserica-Spital-Coltea

Biserica Colţea aminteşte şi de vechea mahala a Colţei, atestată documentar pentru prima dată, la 18 iunie 1669. Deşi poate fi considerată ca fiind ctitoria cea mai importantă a spătarului Mihail Cantacuzino, biserica poartă până astăzi numele clucerului Colţea Doicescu, care a avut proprietăţi aici. Biserica construită la jumătatea secolului al XVII-lea din lemn, pe o fundaţie de piatră şi cărămidă, a fost închinată de către Colţea Doicescu, Mitropoliei Ungrovlahiei.

La sfârşitul secolului al XVII-lea, Mihail Cantacuzino (1640-1716), fiul postelnicului Constantin Cantacuzino, a cumpărat biserica şi terenul din jurul ei, pentru a construi cea mai importantă dintre ctitoriile sale: mănăstirea cu hramul Sfinţilor Trei Ierarhi şi al Sfintei Cuvioase Parascheva, în incinta căreia a înfiinţat primul aşezământ spitalicesc din Țara Românească.

Ansamblul mănăstiresc de la Colţea, construit între anii 1698-1714, cuprindea: biserica mare — în centru — singurul edificiu care a rezistat până astăzi, trei paraclise dispuse simetric pe laturile de Est, Nord şi Sud ale bisericii, spitalul, inaugurat la 14 decembrie 1704, dar finalizat în 1706, casa pentru arhiereu, spiţeria, casa pentru chirurg, casa pentru arhiereu străin, chiliile şi alte încăperi, cu diferite destinaţii.

Biserica-Coltea-04

Clădirile mănăstirii formau o incintă patrulateră în jurul bisericii centrale, intrarea făcându-se prin arcada clopotniţei, cunoscută sub numele de „Turnul Colţei”, edificiu monumental, cu o înălţime de peste 40 de metri, cu care s-a încheiat construcţia ansamblului mănăstirii.

După sfârşitul tragic al ctitorului ei, executat de turci în anul 1716, mănăstirea a intrat în grija domnitorilor vremii, mai ales datorită rolului ei social şi cultural (în chiliile Mănăstirii Colţea au funcţionat în secolul al XVIII-lea o şcoală românească şi o tipografie).

Construcţia bisericii a avut loc probabil la sfârşitul secolului al XVII-lea şi a fost atestată documentar pentru prima dată la 18 octombrie 1702, de o carte patriarhală. Pictura interioară şi exterioară a sfântului lăcaş au fost realizate în frescă şi sunt atribuite lui Pârvu Mutu.

Biserica-Coltea-03

La 27 februarie 1739, clădirile de la Colţea, inclusiv biserica mare, au ars, acoperişul şi interiorul lor fiind refăcute în acelaşi an. În anul 1770, logofătul Necula Măinescu a adăugat bisericii un mic pridvor în faţa celui original.

Cutremurele din 1802, 1829 şi 1838, au avariat biserica, acesta fiind reparată, în anul 1841, de către antreprenorul Conrad Schwink, după planurile arhitectului Faiser şi repictată la interior, în anul 1871 de către Gheorghe Tattarescu. Cu ocazia acestei restaurări, cele două turle ale bisericii nu au mai fost reconstruite.

Începând cu anul 1895, au fost desfăşurate noi lucrări de reparaţii supravegheate de către arhitectul Gheorghe Mandrea, prilej cu care a fost înlăturat pridvorul suplimentar adăugat în 1770 şi au fost montate între coloanele bisericii, fleuroane de piatră, provenind de la Turnul Colţei, demolat în anul 1888.

În perioada 1938-1941, prin grija Eforiei Spitalelor Civile şi sub coordonarea prof. arh. Horia Teodoru, a fost reconstruit turnul-clopotniţă de pe pronaos. Au fost făcute lucrări de reparaţii şi după bombardamentele din 1944, care au afectat în special latura nordică.

Deşi a existat un proiect de restaurare, în urma cutremurului din 4 martie 1977, Biserica Colţea a fost închisă de către autorităţi în anul 1986.

Biserica-Coltea-02

În anul 1998, au fost reluate lucrările de consolidare a aşezământului. În perioada 2001-2005, Biserica Colţea a beneficiat de ample lucrări de consolidare, remodelare volumetrică şi restaurare, în baza unui proiect de arhitectură realizat de arh. Constanţa Carp şi a proiectului de rezistenţă al ing. Laurenţiu-Tudor Spoială. Pictura interioară a fost restaurată de către pictorul restaurator Gheorghe Nicolae-Jack.

În curtea Bisericii Colţea au fost desfăşurate, sub coordonarea prof. Gheorghe Mănucu — Adameşteanu, săpături arheologice, în două campanii: 2006 şi 2008. Acestea au adus la lumină, pe lângă fundaţiile vechii biserici, 127 de morminte medievale, însoţite de numeroase articole numismatice şi de podoabă, contribuţii deosebit de importante pentru istoria Bucureştilor, potrivit istoricului acestui aşezământ. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.