Lactatele – între mit şi realitate

0

Nutriţionistul Lygia Alexandrescu explică efectele consumului de lapte pentru organismul uman şi de ce consumul de lactate este unul dintre subiectele cele mai disputate în domeniul nutriţiei din ultimii ani.

Deşi de-a lungul evoluţiei sale omul a consumat laptele altor mamifere — vaci, capre, bivoliţe, oi şi, pe alte meleaguri, laptele dat de cămile, iepe sau cămile—, noile teorii susţin că este nefiresc şi lipsit de beneficii pentru sănătate consumul laptelui altor mamifere, singurul lapte util dezvoltării organismului uman fiind laptele matern, precizează nutriţionistul.

„Cu siguranţă laptele matern este alimentul perfect creat de natură pentru nou-născut, pentru a se dezvolta armonios. Alăptarea la sân până la 12 luni asigură o creştere de 300% a copilului”, explică Lygia Alexandrescu.

Creşterea ponderală se datorează prezenţei lactozei, a zahărului din lapte. Lactoza din laptele de vacă are o concentraţie semnificativă, 47 g/L, şi este greu de digerat de sistemul digestiv al adultului.

„În acest sens, există voci care se opun consumului de lapte proaspăt la vârste mai mai de 9-10 ani. În cadrul acestui curent de combatere a consumului de produse lactate, s-au indus o serie de idei cum ar fi apariţia mucusului în organism după ingerarea de lactate. Există chiar o serie de studii clinice efectuate în ultimele două decenii, care stabilesc o legătură între consumul de lactate şi creşterea incidenţei anumitor tipuri de cancere. Alte studii confirmă tendinţa mai scăzută de a dezvolta neoplazii mamare sau genitale la populaţiile asiatice, cunoscute pentru aportul redus de lactate”, arată nutriţionistul.

Alexandrescu a spus că produsele lactate fermentate conţin mari cantităţi de proteine cu valoare biologică superioară, sunt bogate în aminoacizi esenţiali, complex de vitamine B, vitamina D şi sunt cea mai bună sursă de calciu.

„Iaurtul, kefirul, laptele bătut, iaurtul de băut şi sana sunt o sursă uşor biodisponibilă de calciu pentru organismul de toate vârstele. Când vine vorba de unt şi smântână, apare şi teamă de aport prea mare de grăsimi săturate. Sigur, aceste produse cu un conţinut crescut de lipide pot fi consumate, însă ocazional şi în cantităţi mici (ex. 10 g de unt sau o lingură de smântână, 15%)”, susţine nutriţionistul.

Un alt element nutritiv semnificativ care pledează pentru consumul de lactate fermentate, adaugă Lygia Alexandrescu, sunt probioticele.

„Acestea sunt culturi vii de bacterii care trăiesc în tractul nostru digestiv în deplină armonie cu restul organismului. În ultimii 10 ani, aceste bacterii, care nu produc nicio boală, au fost studiate cu mare atenţie pentru a li se pune în evidenţă rolul pe care-l joacă în reglarea imunitară (stimulează producerea de imunoglobuline), absorbţia nutrienţilor sau tratamentul diareei la copii şi adulţi. Din păcate, echilibrul acestor culturi bacteriene este sensibil şi poate fi uşor perturbat de factori cum ar fi stresul, antibioticele sau anticoncepţionalele”, a explicat Alexandrescu.

Majoritatea probioticelor sunt produse în urma proceselor de fermentaţie lactică, iar cele mai cunoscute microorganisme folosite la producerea probioticelor sunt Lactobacillus şi Bifidobacterium.

„Conceptul probiotic constă în aceea că, dacă bacteriile benefic sunt introduse în tractul digestiv la momentul la care organismul este expus la boli sau după un tratament puternic cu antibiotice (care distrug şi flora probiotică), dezechilibrul sistemului digestiv poate fi minim. Spre exemplu, flora intestinală are nevoie de 6 luni să se regenereze după un tratament de 7 zile cu antibiotice. În schimb, probioticele se comportă ca nişte antibiotice naturale, care favorizează funcţionarea normală a tractului digestiv, însă pot inactiva agenţi patogeni periculoşi, cum ar fi Salmonela, E-coli, stafilococi etc”, declară nutriţionistul.

În opinia sa, o problemă o prezintă intoleranţele la diverse componente din lactate.

„Există persoane care, deşi manifestă o intoleranţă la lactoză, pot consuma kefir deoarece lactoza (sau zahărul din lapte) fermentează şi este transformată în acid lactic, chiar sub acţiunea probioticelor. În schimb, persoanele intolerante la proteinele din lapte nu pot consuma nici kefir şi atunci suplimentarea cu probiotice este soluţia cea mai simplă. Există şi situaţii în care copilul sau adultul nu agreează lactatele. Nevoia de calciu a organismului rămâne o realitate şi ea va fi acoperită de alte alimente, cum sunt legumele cu frunze verzi, anumite specii de peşte (sardine, somon), smochine, fasolea uscată, migdale, ouă, boabe de soia sau citricele”, mai arată nutriţionistul. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.