Obiceiuri, elemente de vestimentaţie şi ocupaţii din vremea dacilor şi romanilor

0

Legende despre daci şi romani, obiceiuri ale acestora, ocupaţii, elemente de vestimentaţie, mâncăruri tradiţionale vor fi recreate şi aduse în actualitate începând din această vară la Reşca (Dobrosloveni), localitate în care se află cel mai mare sit arheologic de la sud de Carpaţi cu o suprafaţă de circa 304 hectare.

Primarul comunei Dobrosloveni, Gheorghe Tudoraşcu, a declarat că administraţia locală urmăreşte pe termen scurt punerea în valoarea a sitului arheologic Romula-Malva din satul Reşca prin organizarea în perioada de vară a unor evenimente de tipul porţilor deschise, festivaluri, sărbători, care să atragă turişti, iar pe termen mediu şi lung crearea unor ateliere de ceramică şi a unui muzeu de sit.

Pentru muzeul de sit şi atelierele de ceramică administraţia din Dobrosloveni a depus deja două proiecte în care solicită finanţare din fonduri europene şi fonduri de la Ministerul Culturii însă lucrează la alte documentaţii pentru proiecte similare de promovare a sitului arheologic, a vestigiilor descoperite precum şi pentru continuarea cercetărilor arheologice sistematice.

„Am depus un proiect transfrontalier în parteneriat cu municipiul Vratsa din Bulgaria şi este în evaluare. (…)Deja lucrăm şi la alte proiecte tot pentru finanţare europeană, pentru ateliere ceramice. (…) Am mai depus încă un poiect la AFCN (Administraţia Fondului Cultural Naţional) pentru construirea unui atelier de ceramică ca să putem să reproducem toate obiectele care se găsesc şi se vor găsi la săpăturile arheologice din cetate”, a precizat Gheorghe Tudoraşcu.

Resca-01

Numai anul trecut, în tipul cercetărilor sistematice, au fost descoperite sute de vestigii, cuptoare pentru prelucrarea sticlei, cuptoare de ceramică, monede, un bust de ceramică al zeiţei Isis—Afrodita etc, care ar putea fi reproduse în sute de exemplare spre fi a fi puse în vânzare pentru vizitatori.

Primăria Dobrosloveni în colaborare cu instituţii de cultură specializate vor edita şi o carte ce va cuprinde rezultatele cercetărilor arheologice sistematice de la Reşca din anii precedenţi.

„Intenţionăm şi amenajarea unei alei a împăraţilor romani (…) în zona centrului de primire turistic, ce este amenajat la cabana de la Reşca, fostă cabană de vânătoare a lui Ceauşescu, cumpărată de primărie. Vor fi numele unor împăraţi care au avut legătură cu Reşca — Hadrian, Constantin, chiar şi generali ai armatei romane (…) Căutăm nişe de finanţare pentru fiecare proiect”, a adăugat Tudoraşcu.

Resca-02

Până la implementarea unor proiecte care necesită fonduri ce depăşesc posibilităţile bugetului local, administraţia din Dobrosloveni pregăteşte evenimente culturale ce pot fi puse în practică rapid.

Cabana Reşca, numită de edil centru de primire turistică, va găzdui în această vară evenimente gastronomice, cu prezentări de preparate tradiţionale, evenimente culturale realizate cu ajutorul ansamblurilor folclorice din localitate, porţi deschise la cabană şi în situl arheologic. „Vrem să creăm o atmosferă ca în vremea romanilor şi a dacilor, prin costume, preparate culinare, obiceiuri. Vor fi implicate ansamblurile folclorice şi cât mai mulţi oameni din localitate. Vom încerca să transpunem legendele dacilor în scenete cu ajutorul ansamblurilor folclorice”, a mai menţionat Tudoraşcu.

Potrivit directorului Muzeului Judeţean Olt, Laurenţiu Guţică, Romula este cel mai mare sit arheologic de la sud de Carpaţi, având o suprafaţă de peste 304 hectare şi unul dintre cel mai importante centre economice şi culturale din provinciile romane dunărene.

Municipium din primele decenii ale secolului al II-lea d.Hr, colonia Romula din perioada împăratului Septimius Severus sau cel mai târziu a lui Filip Arabul, oraşul a fost reşedinţa guvernatorului Daciei Inferior/Malvensis. Oraşul roman a fost vizitat de împăratul Filip Arabul, care, în anul 248 d.Hr., a supervizat fortificarea acestuia cu zidul de cărămidă care îi poartă astăzi numele. În acest oraş s-a născut şi a trăit mama viitorului împărat roman Galerius.

Un centru de informare turistică funcţionează la Dobrosloveni începând din vara anului 2015. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)Foto: adevarul.ro, archaeoheritage.ro

 

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.