SIE: Nu monitorizăm cetăţenii români aflaţi în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securităţi

0

Serviciul de Informaţii Externe (SIE) a transmis, marţi, 26 aprilie, într-un comunicat, că nu monitorizează cetăţenii români aflaţi în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securităţi, aşa cum nu monitorizează conturile şi transferurile bancare, achiziţiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetăţenii români în străinătate.

Precizarea vine în contextul în care procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat că nu a primit nicio informare de la SIE în mandatul său şi că în investigaţiile procurorilor anticorupţie se observă că tot mai mulţi inculpaţi şi-au deschis conturi şi afaceri în străinătate, precum şi că îşi mută bani şi îşi cumpără proprietăţi în afara ţării.

„Apreciem că punctul de vedere al doamnei procuror-şef este generat de o neînţelegere a specificului pe care îl incumbă activitatea de informaţii externe/spionajul, în speţă faptul că obţinerea de informaţii secrete sau confidenţiale ce vizează securitatea naţională şi apărarea intereselor României se realizează preponderent prin surse umane (HUMINT) şi metode şi mijloace specifice. SIE nu monitorizează cetăţenii români aflaţi în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securităţi, aşa cum nu monitorizează conturile şi transferurile bancare, achiziţiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetăţenii români în străinătate”, se arată în comunicatul SIE, postat marţi pe site-ul Serviciului.

SIE face referire la faptul că orice acţiune pe spaţiile aliate se desfăşoară doar în parteneriat cu structurile de informaţii locale şi strict în limita competenţelor serviciilor de informaţii.

„În acord cu tratatele internaţionale la care România este parte, SIE nu desfăşoară activitate specifică pe spaţiile aliate (UE, NATO), ca urmare nu desfăşoară activitate specifică nici în Franţa, stat menţionat ca exemplu de procurorul şef DNA. Orice acţiune pe spaţiile aliate se desfăşoară doar în parteneriat cu structurile de informaţii locale şi strict în limita competenţelor serviciilor de informaţii, aşa cum sunt acestea prevăzute şi înţelese în Comunitatea Informativă Nord-Atlantică/UE”, explică SIE.

De asemenea, se subliniază că un serviciu de spionaj nu poate obţine, în străinătate, în mod autonom şi legal, documente clasificate, baze de date, evidenţe, date despre conturi, transferuri bancare etc.

„Accesul se poate realiza prin intermediul surselor umane, persoane recrutate şi gestionate conspirat şi legendat şi care, prin acţiunile lor, încalcă legislaţia statului de origine, săvârşind infracţiunea de spionaj/ trădare. Activitatea de spionaj este o resursă foarte importantă a statului, focalizată pe obţinerea de informaţii secrete, protejate de state/ entităţi, vizând ameninţări la adresa securităţii naţionale. Având în vedere riscurile inerente activităţii, riscuri pe care ofiţerii SIE sunt pregătiţi să şi le asume şi antrenaţi să le gestioneze, spionajul este angrenat în zone care nu pot fi accesate pe altă cale, în speţă atunci când informaţiile nu pot fi obţinute pe canale legale cum sunt cele generate de cooperarea poliţienească, schimbul de date între instituţii cu atribuţii de control financiar, mecanisme judiciare sau, în unele situaţii, chiar prin abonamente la baze de date publice”, menţionează SIE.

Potrivit sursei citate, în cursul cercetării informative, SIE obţine, ţintit sau colateral, şi informaţii referitoare la intenţii de încălcare a legii de către persoane fizice sau juridice române sau străine.

„Informaţiile SIE nu se pot constitui în probe în instanţă, întrucât sunt obţinute prin surse umane cetăţeni străini, cu mijloace şi metode specifice, care ‘nu pot fi dezvăluite nimănui şi în nicio împrejurare’. Respectând cu stricteţe atât propria lege de organizare şi funcţionare cât şi protocoalele de cooperare şi competenţele celorlalte structuri din Sistemul Securităţii Naţionale, acest tip de informaţii sunt transmise spre completare, validare şi exploatare acelor instituţii ale statului cu atribuţii şi posibilităţi legale, în speţă SRI, MAI, ONPCSB etc”, se arată în comunicatul citat.

SIE mai informează că, în cursul anului 2015 şi în primele luni ale anului 2016, a transmis către SRI, MAI, ONPCSB, ANAF, MApN/DGIA sau alţi beneficiari 35 note informative/semnalări/alerte vizând „aspecte corelate fenomenului de corupţie/ infracţiunilor economice„.

„Totodată, în acelaşi interval de timp, SIE a transmis beneficiarilor legali 10 materiale (analize strategice/ buletine tematice/ note de informare) pe subiecte vizând riscuri la adresa securităţii economice (inclusiv aspecte privind economia subterană, perpetuarea corupţiei). Menţionăm, de asemenea, că Serviciul primeşte în mod curent şi răspunde cu promptitudine la solicitări punctuale de verificare vizând entităţi economice, persoane fizice sau juridice cu interese de afaceri în România (credibilitate acţionari, implicare în acţiuni ilegale conexe traficului de droguri, finanţarea organizaţiilor teroriste, etc. ). În perioada de referinţă, SIE a răspuns la 30 astfel de solicitări, beneficiarii principali fiind, de asemenea, SRI şi MAI”, se mai precizează în comunicatul SIE.

SIE mai subliniază că nu a primit nicio solicitare de verificare sau obţinere de informaţii vizând vreo persoană fizică sau juridică cercetată pentru fapte de corupţie.

„Pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm faptul că, în contextul în care SIE nu are acces la activitatea sau dosarele aflate în lucru la DNA sau la identitatea suspecţilor din aceste dosare, în intervalul temporal la care face trimitere procurorul şef DNA, SIE nu a primit nicio solicitare de verificare sau obţinere de informaţii vizând vreo persoană fizică sau juridică cercetată pentru fapte de corupţie”, susţine Serviciul de Informaţii Externe.

Serviciul reaminteşte că activitatea sa se desfăşoară în concordanţă cu prevederile legale, în speţă vizează ameninţările la adresa securităţii naţionale aşa cum sunt acestea expres şi limitativ prevăzute în Legea nr.51/1991, obiectivele informative ale Serviciului fiind stabilite prin Planul Naţional de Priorităţi Informative, aprobat anual de CSAT. Totodată, în acord cu specificul şi misiunea sa, Serviciul de Informaţii Externe desfăşoară o activitate care are ca prioritate prevenţia, prin avertizarea timpurie a beneficiarilor în legătură cu intenţii ale entităţilor ostile care pot aducere atingere securităţii naţionale sau intereselor României. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.