Cheltuieli nelegale şi prejudicii de 9,4 milioane de lei în cadrul Programului naţional de diabet zaharat

0

Curtea de Conturi spune că, în cadrul Programului naţional de diabet zaharat, în perioada 2012-2014, au fost efectuate cheltuieli nelegale, care au cauzat prejudicii în valoare de peste 9,4 milioane de lei.

„Din analiza datelor raportate prin sistemul informatic unic integrat (SIUI) de către 21 case de asigurări de sănătate judeţene, în cadrul Programului naţional de diabet zaharat, s-au constatat deficienţe care au determinat efectuarea, în perioada 2012-2014, de cheltuieli nelegale şi implicit prejudicii în valoare estimată de 9.424 mii lei”, se arată în Sinteza rapoartelor de audit al performanţei privind unele Programe Naţionale de Sănătate derulate în perioada 2012-2014 la Ministerul Sănătăţii (MS) şi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), care a fost publicată pe site-ul Curţii de Conturi.

Potrivit documentului, aceste prejudicii au fost cauzate, printre altele, de validarea nelegală a unor prescripţii de medicamente în valoare estimată de 3.551.000 lei, care au fost emise, contrar prevederilor legale, de către medici fără specializarea şi/sau competenţa necesară şi care nu au fost nominalizaţi potrivit normelor, dar şi de faptul că în perioada 1 ianuarie 2012 — 31 decembrie 2014 au fost validate de către Casa de Asigurări de Sănătate eliberări de medicamente raportate de farmacii cu circuit deschis pe numele unor pacienţi care figurau ca fiind decedaţi.

De asemenea, pentru 1.242 de pacienţi incluşi în Programul naţional de diabet zaharat au fost emise şi eliberate prescripţii medicale în valoare estimată de 452.000 lei, pe perioada în care pacienţii beneficiari figurau ca fiind internaţi în spitalizare continuă, deşi, potrivit prevederilor legale, un pacient nu poate fi internat în spital unde să beneficieze de servicii medicale şi tratament adecvat din spital şi, în acelaşi timp, să beneficieze de servicii medicale din ambulatoriu care se finalizează prin emiterea unei prescripţii medicale, se mai spune în document.

Pe de altă parte, din verificarea modului în care au fost decontate de către CNAS serviciile efectuate de furnizorii privaţi prin care s-a derulat Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică s-a constatat faptul că, la nivelul CNAS, furnizorii de dializă privaţi au raportat spre decontare, servicii de hemodializă convenţională în valoare estimată de 722.000 de lei, efectuate pentru un număr de 76 pacienţi, care nu au fost însă raportate şi în Registrul renal român.

În acest caz, Curtea de Conturi precizează că decontarea serviciilor de supleere renală pentru furnizorii privaţi de servicii de dializă aflaţi în contract cu CNAS se realizează lunar de Casă din fondurile aprobate cu această destinaţie, cu condiţia raportării datelor de către furnizori la Registrul renal român.

Totodată, Curtea de Conturi spune că CNAS nu a monitorizat şi nu a controlat în totalitate modul de utilizare de către casele de asigurări de sănătate teritoriale a fondurilor alocate pentru derularea programelor naţionale de sănătate, respectiv modul de aplicare a dispoziţiilor legale referitoare la angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor cu medicamentele în cadrul contractelor încheiate de casele de asigurări de sănătate cu furnizorii de servicii medicale şi produse farmaceutice.

Conform Curţii de Conturi, un alt aspect deosebit de important îl reprezintă plata, în perioada 2012-2014, de către pacienţi pentru unele medicamente specifice din cadrul Programului naţional de diabet zaharat a diferenţei între preţul cu amănuntul maximal şi preţul de decontare, aprobate în CaNaMed prin ordin al ministrului Sănătăţii. Raportat la cheltuielile cu medicamentele decontate farmaciilor cu circuit deschis în perioada 2012-2014 de către un număr de 20 case judeţene de asigurări de sănătate, pacienţii au suportat diferenţe de preţ în valoare estimată de 31.425.000 de lei, spune Curtea de Conturi.

„Deşi scopul programului a fost compensarea cu 100% a medicamentelor specifice care se acordă în tratamentul bolnavilor de diabet zaharat, neanalizarea cauzelor care au determinat gradul foarte mic de utilizare a unor medicamente generice incluse în listă şi utilizarea cu preponderenţă în tratamentul bolnavilor incluşi în Programul naţional de diabet zaharat a versiunilor inovative a medicamentelor care au avut un preţ de vânzare/decontare mai mare decât versiunile generice ale acestora a determinat costuri suplimentare atât pentru pacienţi, cât şi pentru bugetul FNUASS (Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, n.r.)”, mai afirmă Curtea de Conturi.

În ceea ce priveşte Auditul performanţei privind unele programe de sănătate derulate în perioada 2012-2014, efectuat la Ministerul Sănătăţii, Curtea de Conturi spune că, deşi gradul de utilizare a creditelor bugetare a fost situat între 95-100%, nu în toate cazurile fundamentarea bugetului şi repartizarea fondurilor pentru aceste programe de sănătate s-a efectuat echitabil, astfel că unele unităţi sanitare au achiziţionat medicamente şi materiale sanitare peste necesarul real, ceea ce a condus la o imobilizare nejustificată de fonduri publice.

De asemenea, modul de organizare şi funcţionare a sistemului de control al MS asupra implementării şi derulării programelor naţionale de sănătate nu a asigurat identificarea eventualelor disfuncţionalităţi, astfel că unităţile sanitare au achiziţionat medicamente/materiale sanitare de acelaşi fel de la acelaşi furnizor prin proceduri diferite de achiziţii, respectiv de la achiziţia directă la licitaţie deschisă, cu consecinţe asupra utilizării cu economicitate a fondurilor alocate, mai spune Curtea de Conturi. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.