Cannes 2016: România se lansează în cucerirea festivalului cu mari cineaşti

Cu numai 20 de lungmetraje produse pe an, România îşi marchează totuşi prezenţa istorică la Festivalul de la Cannes, care începe la 11 mai, cu trei filme care aspiră la premii, dintre care două la Palme d’ Or, scrie corespondentul EFE la Bucureşti, Raúl Sánchez Costa.

Privirile vor fi din nou aţintite asupra lui Cristian Mungiu, care a câştigat în 2007 marele premiu cu filmul său „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” şi care revine anul acesta la Cannes cu noua sa producţie „Bacalaureat”. La fel de urmărit va fi şi Cristi Puiu, care aspiră pentru prima dată la acest premiu cu „Sierra Nevada”.

Ambii sunt exponenţii unei generaţii de cineaşti străluciţi ai unei ţări cu puţine resurse economice, cu o cinematografie lipsită de sprijin instituţional şi cu un număr mic de săli de cinema (aproximativ 70 de cinematografe în întreaga ţară). Totuşi, filmele lor se bucură de o mai mare popularitate în exterior, decât în propria ţară, graţie calităţii şi minuţiozităţii cinematografice a stilurilor lor.

Deşi experţii credeau că un singur film, al lui Mungiu sau al lui Puiu, avea să fie selectat pentru a candida la Palme d’ Or, ţara a primit cu mare bucurie anunţul că ambele pelicule vor opta pentru marele premiu. „Filmele sunt foarte bune; nu a putut fi exclus niciunul”, a declarat pentru EFE criticul de film Ștefan Dobroiu.

Citeste si:  ANCOM lansează în consultare publică proiectul de decizie privind desemnarea Poştei Române ca furnizor de serviciu universal

„Concurenţa este foarte mare: un cineast care şi-a adjudecat deja Palme d’ Or (…) şi altul cu un talent excepţional„, a spus Dobroiu, referindu-se la trofeul obţinut de Mungiu şi la Cristi Puiu, care aspiră pentru prima dată la acest titlu, după ce a participat deja la Cannes cu două filme, la secţiunea Un certain regard.

După ce a câştigat premiul la această secţiune paralelă, cu filmul „Moartea domnului Lăzărescu”, în 2005, şi după ce a plecat cu mâinile goale în urma proiecţiei lungmetrajului „Aurora” în 2010, Cristi Puiu se prezintă anul acesta cu un film, de aproape trei ore, despre un neurolog care asistă la priveghiul tatălui său unde unul dintre invitaţi generează o dispută.

„Nu ştim nimic despre viaţa familiei noastre sau despre momente istorice pe care credem că le ştim în cele mai mici detalii, cum sunt faptele petrecute în al Doilea Război Mondial”, a declarat agenţiei EFE Cristi Puiu, în biroul său din Bucureşti.

Regizorul a încercat să minimalizeze importanţa participării filmului său la unul dintre cele mai prestigioase festivaluri ale lumii, considerând că multe capodopere nu au fost niciodată selectate sau premiate. „Se votează din punctul lor de vedere, care nu este la fel cu cel al restului lumii”, a precizat Puiu.

Citeste si:  Cum este posibil ca într-un odorizant să intre toate aceste substanţe chimice?

În ce-l priveşte pe Mungiu, el îşi va lansa simultan filmul, la Bucureşti şi la Cannes, pe 19 mai. Filmul prezintă relaţia strânsă dintre un tată şi fiica sa care se pregăteşte pentru examenul de intrare la facultate, cu ideea de a o trimite să studieze în Marea Britanie, însă un viol brutal le va schimba viaţa.

„Ce îi poţi transmite copilului tău? Cum să se descurce în viaţa de zi cu zi plină de obstacole, indiferent de situaţie, sau cum să respecte principiile în speranţa îmbunătăţirii, într-o zi, a unei societăţi în care predomină individualismul în detrimentul binelui comun?”, se întreabă Mungiu în declaraţiile sale acordate EFE.

De aceste două drame minimaliste, ilustrate de operele lui Puiu şi Mungiu, se distanţează filmul „Câinii” al lui Bogdan Mirică, care va concura la secţiunea ‘Un certain regard’. În film este vorba de un tânăr care trăieşte la Bucureşti şi care vrea să vândă pământul moştenit de la bunicul său, situat la graniţa dintre România şi Ucraina, dar care se confruntă cu mafiile ce folosesc terenul în propriile interese.

Citeste si:  Rata de promovare la bacalaureat, mai mare în rândul fetelor

„Transmite un mesaj despre ceea ce cred că reprezintă natura umană, despre cât de autodistructivi suntem, despre faptul că suntem sclavii unor vibraţii animaliere deşi există urme de civilizaţie în noi”, a declarat Mirică pentru EFE. El precizează că această dramă are multe accente de film „noir” şi elemente de western.

Talentul cineaştilor români este ilustrat şi la categoria scurtmetraje prin filmele, ‘4:15 P.M. sfârşitul lumii’ al lui Cătălin Rotaru şi Gabi Virginia Sarga, şi „Toate fluviile curg în mare”, al lui Alexandru Badea, prezentat în programul ‘Cinefondation’.

Faima celei de-a 7-a arte româneşti, care a acaparat multe premii la festivalurile europene în ultimii zece ani, nu a netezit în schimb drumul industriei cinematografice care este întotdeauna dependentă de accesul la finanţare.

Cristi Puiu nu crede că participarea filmelor româneşti la Cannes înseamnă şi că viitoarele producţii vor fi magnifice: „Nu poţi să ştii niciodată ce se întâmplă după”. La rândul său, Mirică crede că este foarte complicat să produci un film în ţară, prin urmare, „dacă tot îţi ia vreo patru sau cinci ani să îl faci, măcar să fie un film relevant”, conchide el. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata