Provocări invizibile la adresa vieţii pe planetă

Un grup de experţi sub îndrumarea lui William Sutherland, profesor la Universitatea Cambridge şi preşedinte al British Ecological Society, avertizează în legătură cu neaşteptatele consecinţe asupra vieţii pe Pământ ale unor fenomene puţin cunoscute, relatează cotidianul spaniol El Pais.

În ultimii ani, de exemplu, a crescut în mod semnificativ numărul insulelor artificiale, cum se întâmplă în China din 2014. Este posibil ca recifele de corali afectate să se erodeze mai repede şi să nu mai amortizeze acţiunea valurilor. În acest caz, este foarte probabil ca insulele artificiale să se erodeze şi să se contracte în timpul taifunurilor, în special pe măsură ce creşte nivelul mării. În plus, ar putea constitui un precedent pentru crearea de noi suprafeţe de pământ care să conducă la revendicări teritoriale în ape aflate în dispută sau în ape internaţionale, apreciază experţii.

Faptul că maşinile pot „gândi” ca nişte oameni, chiar mai bine decât ei, constituie fără îndoială o mare oportunitate de viitor. Dar dezvoltarea şi folosirea inteligenţei artificiale poate avea consecinţe importante, unele dintre ele de temut, ca în domeniul armamentului.

„Dezvoltarea superinteligenţei artificiale ar putea avea efecte substanţiale şi neprevăzute asupra biodiversităţii”.

Unele dispozitive electrice le provoacă peştilor convulsii care îi fac să iasă din nămolul de pe fundul apei. Susţinătorii pescuitului „electric” argumentează că este eficient pentru mărirea capturii de peşte plat, dar efectele secundare şi pe termen lung nu sunt cunoscute.

Imprimarea 3D oferă oportunitatea de a crea părţi din animale în încercarea de a frâna exploatarea lor. S-ar putea crea coarne de rinocer cu ajutorul cheratinei, pentru a reduce braconajul, inundând piaţa cu coarne identice coarnelor reale. Unii consideră însă că această idee ar putea fi contraproductivă, pentru că s-ar alimenta o piaţă care ar trebui, de fapt, să dispară.

Nanoparticulele pot fi eliberate în mediul înconjurător în timpul fabricării, folosirii sau distrugerii unor produse. Potrivit estimărilor, concentraţiile de nanoparticule de dioxid de titan, folosite pe scară largă în produse ca pasta de dinţi şi crema de protecţie solară, cresc în soluri agricole în mod accelerat. Unii dintre aceşti compuşi pot fi deosebit de toxici în concentraţii mici, fapt pentru care ar putea afecta biodiversitatea din ecosisteme şi culturi.

În Munţii Himalaya s-au creat gheţari artificiali pentru a mări oferta de apă pentru irigaţii ca răspuns la schimbările climatice. S-au construit canale pentru a devia imense volume de apă într-o depresiune la umbră, unde se congelează. Aceste schimbări în ceea ce priveşte utilizarea solului pot afecta ecosistemele deşertice reci din împrejurimi, cu efecte pe termen lung care nu se cunosc prea bine.

Albinele încep să fie folosite ca vectori de agenţi microbiologici, adică pentru a răspândi pesticide sau alte produse care să protejeze plantele împotriva bolilor şi plăgilor. Deşi, aparent, este vorba despre o metodă sustenabilă şi eficientă, ar putea avea efecte asupra mediului înconjurător şi a solurilor şi nu s-au evaluat consecinţele asupra altor insecte şi plante.

Cei 2,8 milioane de kilometri pătraţi ai zonei centrale a Oceanului Arctic sunt dincolo de jurisdicţia ţărilor riverane. Când încălzirea climei va începe să producă efecte, acolo vor apărea importante zone de pescuit care, în lipsa unor reglementări, ar putea atrage acţiuni de pescuit ce ar afecta mari populaţii de specii marine. Potrivit experţilor, „există un grad înalt de probabilitate de a se dezvolta un nou pescuit comercial în Oceanul Arctic, cu niveluri necontrolate şi nesustenabile ale capturii”.

Guvernul chinez a adoptat oficial conceptul de civilizaţie ecologică, fapt ce obligă la studierea consecinţelor pe care le are asupra mediului dezvoltarea sa ca ţară. Din anul 2000, a investit 100 de miliarde pentru a stimula reîmpădurirea şi gestionarea apei.

„Dacă are succes, adoptarea principiilor civilizaţiei ecologice poate avea efecte pozitive substanţiale în ceea ce priveşte protecţia mediului înconjurător în China şi poate încuraja alte ţări să sprijine şi să pună în practică obiectivele de dezvoltare sustenabilă stabilite în 2015, mai ales dacă aceste principii sunt promovate prin investiţii ale Chinei în străinătate”, apreciază experţii.

Progresele rapide în privinţa sistemelor de depistare a navelor oferă mari oportunităţi pentru a întări protecţia mediului înconjurător, apreciază experţii. Aceştia au în vedere metode de identificare a navelor în mod exact şi în timp real care ar servi pentru a superviza activitatea vaselor de pescuit, combătând pescuitul ilegal. Prin satelit şi alte tipuri de control de la distanţă s-ar putea identifica, de asemenea, tranzitul ilegal şi deşeurile şi s-ar putea afla mai multe despre emisiile şi impactul navelor asupra mediului.

Monitorizarea acustică pasivă se foloseşte de mult timp pentru studierea vieţii sălbatice, de exemplu, pentru urmărirea unor cetacee. Progresele tehnologice fac să crească posibilităţile ca această activitate să aibă costuri mai mici şi să fie eficientă pe mari suprafeţe, ceea ce ar permite să se detecteze nu numai specii şi schimbări survenite în mediul înconjurător, ci şi activităţi interzise, precum tăierea pădurilor, braconajul sau pescuitul ilegal. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata