Nu există educaţie şi depistare precoce în cazul cancerului de piele

22

Medicul dermatolog Mihaela Leventer susţine că nu există educaţie şi depistare precoce în cazul cancerului de piele, iar de multe ori oamenii nu recunosc că au o problemă şi ajung la medic în faze avansate ale bolii.

„Cancerele de piele ajung la noi în faze foarte avansate pentru că nu există o educaţie, nu există o depistare precoce. Există mai multe probleme. Publicul nu recunoaşte că are o problemă, o amână, o ignoră şi ajunge când lucrurile sunt foarte grave; pe de altă parte; un serviciu medical incompetent care expune pacientul la recidivă, dar şi lipsa de raportare a cazuisticii la nivel naţional”, a afirmat Mihaela Leventer, joi, într-o conferinţă de presă.

Ea a explicat că oamenii sunt obişnuiţi să asocieze cancerul de piele cu aluniţa, dar există şi alte manifestări ale cancerului de piele; de exemplu, „o bubiţă care creşte treptat în câteva luni de zile şi ulcerează, chiar dacă este lipsită de durere sau senzaţie de mâncărime, ar trebui să ducă pacientul la doctor pentru simplu motiv că nu se vindecă. Evoluţia prelungită este un semn de risc”.

Cancerul de piele cel mai frecvent întâlnit este carcinomul cutanat, a precizat dr. Leventer.

Citeste si:  Screening gratuit pentru cancerul de piele

Potrivit medicului, una din trei persoane poată să facă un astfel de cancer de-a lungul vieţii. Ea a adăugat că apare în urma expunerii prelungite la soare şi este foarte frecvent asociat cu munca în aer liber.

În schimb, ea a explicat că melanomul malign este o tumoră malignă care seamănă cu aluniţa.

„Este o tumoră gravă, care are o mortalitate mare, dar care, dacă este depistată în faza de debut, se poate vindeca. Acest diagnostic se întâlneşte mai rar şi poate să apară şi pe pielea expusă la lumină, dar şi pe cea care nu a fost expusă la lumină”, a spus Leventer.

Declaraţiile au fost făcute cu ocazia prezentării rezultatelor unui studiu de percepţie asupra cancerului de piele, cercetare realizată, în luna martie, de Fundaţia Dr. Leventer pentru Sănătatea Pielii pe un eşantion de 1.200 de oameni.

Citeste si:  Timiş: De la bordeiul medieval la eco-bordeiul IT, ultramodern

Conform studiului, nouă din zece români ştiu că există cancerul de piele, un sfert din ei ştiu că există carcinom, doar 8,7% din ei ştiu că poate fi şi un tip de cancer de piele, doar 3,6% ştiu într-adevăr ce este şi îl consideră vindecabil.

„Melanomul se bucură de o cunoaştere bună datorită campaniilor media, doar şase din zece oameni care au auzit de melanom ştiu că este vindecabil. (…) Problema este mai bine înţeleasă de femei şi de persoanele mature. O treime dintre români înţeleg că există o frecvenţă mare a cancerului de piele în rândul cancerelor. Tinerii între 18-24 percep o incidenţă mai mare”, a spus Andreea Ionescu, membru asociat comunicare Fundaţia Dr. Leventer.

La întrebarea care sunt formele de cancer de piele pe care le cunosc, 9% dintre cei chestionaţi au menţionat spontan cancerul „de la aluniţe”, 5% melanomul, 4% cancerul de la expunerea prelungită la soare, doar 2% carcinomul, dar şi alte afecţiuni dermatologice greşit asociate cu cancerul de piele. Majoritatea respondenţilor nu au putut oferi un răspuns.

Citeste si:  UE finanţează 100% micile firme

Dintre tipurile de cancer de piele, cel mai cunoscut este astfel melanomul — atât ca menţiune spontană, cât şi ca notorietate asistată. 42% dintre români declară că au auzit de acest termen. Carcinomul are o notorietate mult mai scăzută, de 25%, şi deşi a fost recunoscut ca termen, doar 9% dintre români l-au asociat cu cancerul de piele, relevă studiul.

Cercetarea a scos în evidenţă şi o percepţie eronată asupra gravităţii cancerului de piele — 70% dintre persoanele care au auzit de melanom îl considera vindecabil. Dintre cei care au auzit de carcinom, doar o jumătate îl percep drept o afecţiune vindecabilă dacă este depistată din timp.

Studiul a fost realizat la nivel naţional, prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator), pe un eşantion de 1.199 persoane cu vârste între 18 şi 65 ani. Rezultatele au o eroare maximă de eşantionare de +/—2,83%, la un nivel de încredere de 95%. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata