Luna iunie – a şasea lună a anului

0

În tradiţia populară, luna iunie se numeşte „Cireşar”. Este a şasea lună a anului în calendarul gregorian şi iulian, are 30 de zile, cu ziua de 15 ore şi noaptea de 9 ore.

Denumirea lunii iunie derivă din latinescul „junius”, dar se mai presupune că s-ar putea trage din „juniores”, care înseamnă „tineret”, această lună fiind menită să sărbătorească populaţia tânără, în epoca romană. Poetul Ovidiu a dat şi explicaţia — zeiţa Iuno (Iunona sau Junona) a revendicat această lună. Iuno era soţia lui Jupiter, iar romanii o considerau zeiţa protectoare a femeilor.

Denumirile şi simbolurile lunilor s-au schimbat în timp, unele chiar la cererea Bisericii.

Fazele Lunii

Soarele: la începutul lunii, răsare la ora 5 h 34 m şi apune la ora 20 h 53 m, iar la sfârşitul lunii, răsare la ora 5 h 3 m şi apune la ora 21 h 04 m.

La 21 iunie 01 h 34 m — are loc Solstiţiul de vară.

Pe 22 iunie începe zodia Racului şi se încheie pe 22 iulie.

Luna — reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: 05 iunie — Lună Nouă la 06 h 06 m (Luna începe să crească), 12 iunie — Luna la Primul Pătrar la 12 h 12 m; 20 iunie — Lună Plină la 14 h 00 m (Luna începe să descrească); 27 iunie — Luna la Ultimul Pătrar la 21 h 18 m, potrivit www.astro-urseanu.ro.

Tradiţii şi obiceiuri populare

Numită local, „Cireşar” sau „Cireşel”, întrucât în această lună se coc aceste fructe, ea a fost dedicată de către romani zeiţei Iuno, soţia lui Jupiter, considerată protectoarea femeilor măritate.

Potrivit prezicerilor populare, dacă fulgeră şi tună, vara va fi ploioasă şi recoltele de grâu vor fi bogate, iar dacă plouă mult, se strică via şi strugurii. Dacă sunt omizi, va fi recoltă bună la grâu şi la struguri.

În această lună, se seamănă ridichile de toamnă, guliile şi conopida de iarnă, se sapă viile a doua oară.

În războiul dintre forţele naturii, omul, pentru a le îmbuna, le-a preamărit, dedicându-le sărbători şi obiceiuri (Timoftei, Vartolomeu, Onofrei, Elisei, Sânpetru). La acestea, se adaugă Moşii de Ispas, Moşii de Vară, Duminica Mare, Calusul, Rusaliile, Marţea Ciocului şi altele. Târgurile Drăgaicei şi Sânzienelor, organizate în a doua jumătate a lunii iunie, păstrează amintirea unei divinităţi preistorice a agriculturii, celebrată la solstiţiul de vară.

Solstiţiul de vară

La data de 21 iunie, la ora 13 h 01 m, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90 grade, aflându-se la 23 grade şi 27 minute distanţa unghiulară nord faţă de ecuatorul ceresc, el descriind mişcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului.

Este momentul solstiţiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice, la această dată fiind cea mai lungă zi şi cea mai scurtă noapte ale anului. În emisfera nordică, solstiţiul de vară este datat în jurul datei de 21 iunie; respectiv, în emisfera sudică, acelaşi solstiţiu este plasat temporal în jurul datei de 21 decembrie. Similar cu „antinomia” echinoxurilor de la începutul primăverii, simultan cu existenţa unui solstiţiu într-una din cele două emisfere ale Terrei, solstiţiul „opus” (începutul iernii astronomice) marchează cealaltă emisferă (sudică).

Denumirea de solstiţiu („Soarele stă”) este dată de faptul că, la data respectivă, are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopţi albe”.

Solstiţiul reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau la cea mai mică înălţime faţă de ecuator. Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

După momentul solstiţiului de vară, durata zilei începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul se derulează în sens invers. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.