Suedia, prima ţară europeană care a înfiinţat parcuri naţionale

0

Natură

 Regatul Suediei sărbătoreşte Ziua naţională la 6 iunie, dată ce aminteşte de două evenimente importante din istoria ţării: în 1523, Gustav Vasa a fost încoronat rege, iar în 1809, a fost adoptată noua Constituţie, potrivit site-ului sweden.se.

Suedia este situată în nordul Europei, ocupând cea mai mare parte a Peninsulei Scandinavia, precum şi numeroase insule din Marea Baltică, mai mari fiind Gotland şi Oland. Țara se învecinează cu Norvegia la nord-vest, cu Finlanda, la nord-est, cu Marea Nordului, la sud-vest şi cu Marea Baltică la sud-est. În Suedia, se disting trei mari regiuni: Götaland, în sud, Svealand, în centru, şi Norrland, în nord.

 Norrland ocupă două treimi din suprafaţa ţării, incluzând şi o parte din Laponia, care se întinde şi pe suprafaţa Norvegiei şi a Finlandei. Norrland are un relief accidentat, mai înalt spre vest, unde se înalţă Alpii Scandinaviei, altitudinea maximă întâlnită aici fiind de 2.135 m pe vârful Kebnekajse. Cu cât ne îndreptăm spre est, relieful este mai scund, colinar, litoralul prezentând numeroase fiorduri. Regiunea centrală, Svealand, cuprinde cele mai întinse câmpii ale ţării, Uppsala, Vastgota şi Ostagota, care se prezintă ca arii depresionare extinse, separate de coline. Cea mai sudică regiune, Götaland, cuprinde platoul Smaland, având altitudinea maximă de 343 m, cu numeroase lacuri şi mlaştini, şi câmpia Skane, cu soluri fertile, potrivit ”Enciclopediei Statelor Lumii” (2005).

Suedia-03

Conform site-ului mae.ro, Suedia ocupă o suprafaţă de 449.964 km pătraţi şi are 9.804.082 de locuitori, conform unei estimări a Statistics Sweden, din 31 iulie 2015. Prin urmare, este o ţară slab populată, dar care se bucură de numeroase spaţii verzi. Întreaga Suedie este presărată cu numeroase lacuri, ape curgătoare, munţi şi dealuri, bucurându-se de peisaje deosebite, pe o suprafaţă foarte mare. Este caracterizată şi de o linie de coastă lungă şi de păduri întinse.

Cu o diversitatea aşa de mare de peisaje, Suedia are şi o faună foarte bogată, de la urşi şi lupi în nord, la căprioare şi mistreţi sălbatici în sud. Totodată, aici îşi au habitatul elani, căprioare, vulpi şi iepuri de câmp. Suedezii practică vânătoarea în mod regulat, dar multe specii de animale sunt protejate prin lege. Există şi câteva specii de păsări care rămân în ţară pe timpul iernii, dar vara aduce un număr mare de păsări migratoare din sud.

Suedia-02

În ceea ce priveşte flora, teritoriul suedez este ocupat, în mare parte, de păduri de conifere, cu pini şi molizi, dar şi de păduri de foioase, cu mesteceni şi plopi, în partea de sud. Datorită solului calcaros şi climei favorabile, insulele Gotland şi Öland şi parte din Munţii Scandinaviei au o floră deosebită, care cuprinde numeroase specii de orhidee, notează site-ul sweden.se.

Având o linie de coastă foarte lungă şi fiind presărată cu numeroase lacuri, Suedia se bucură şi de beneficiile vieţii subacvatice foarte bogate, care contribuie la diversitatea biologică. Speciile de peşte diferă de la cod şi macrou, în apele sărate ale Atlanticului, la somon şi ştiucă, care se găsesc în apele mult mai puţin sărate ale Golfului Botnic sau în apele râurilor.

Suedia-01

 În 1910, Suedia a devenit prima ţară europeană care a înfiinţat parcuri naţionale, îndeosebi în zonele montane din regiunea Norrland. Acest fapt a contribuit la conservarea vieţii sălbatice, iar cu timpul în întreaga ţară au apărut rezervaţii naturale şi arii de patrimoniu cultural.

Una dintre cele mai mari plăceri pe care o oferă această ţară este aşa-numitul ”allemansrätten” sau dreptul la acces public, prin care oricine este liber să facă drumeţii, fie pe domenii publice sau private, să înoate sau să navigheze, să străbată pădurile în căutare de ciuperci sau de afine. Cu toate că proprietarii pot pune plăcuţe de avertizare, pentru a limita accesul vizitatorilor pe anumite suprafeţe sau în zone unde se pot produce pagube, regula generală este că vizitatorilor le este permis să circule liber pe oriunde, la o distanţă rezonabilă, însă, de case, grădini sau suprafeţe împrejmuite.

Suedia-06

Aceasta comportă, însă, şi o serie de responsabilităţi, cea mai importantă fiind aceea de a respecta şi a proteja mediul înconjurător. Păstrându-se această tradiţie de generaţii întregi, ”allemansrätten” a devenit, practic, parte din identitatea naţională suedeză.

 Clima

 Suedia ocupă cea mai mare parte a Peninsulei Scandinavia, iar în interiorul său se disting trei regiuni: Götaland, în sud, Svealand, în centru, şi Norrland, în nord.

Având în vedere poziţionarea geografică a ţării, suntem tentaţi să ne gândim că aici predomină anotimpul de iarnă, dar, în fapt, întâlnim patru anotimpuri distincte. Datorită curentului cald al golfului, clima de aici este mai blândă, iar primăvara, vara, toamna şi iarna au propriile caracteristici. Primăvara ţine din martie/aprilie până în mai, vara — din iunie până în august, toamna — din septembrie până în octombrie/noiembrie, şi iarna — din noiembrie/decembrie până în martie, potrivit site-ului menţionat anterior. Dar, având în vedere diferenţele dintre regiuni, aceste anotimpuri pot fi şi ele foarte diferite de la un ţinut la altul.

Suedia-04

În Götaland, care cuprinde şi oraşele Gothenburg şi Malmö, iernile sunt mai scurte şi mai blânde, în timp ce temperaturile de peste vară se situează între 15 şi 25 de grade Celsius. Umiditatea este mai ridicată, ceea ce face ca zilele călduroase să fie resimţite şi mai călduroase, iar cele reci, să fie resimţite şi mai reci. Cu toate acestea, zăpada este foarte rară pe coasta sudică.

Svealand porneşte din dreptul capitalei Stockholm către est, până la graniţa cu Norvegia, cuprinzând cele mai întinse câmpii ale ţării. Temperaturile sunt cu câteva grade mai scăzute decât în Götaland, în luna ianuarie scad puţin sub zero grade, iar zăpada este mai frecventă, cu precădere în nord-vest, unde se află câteva staţiuni de schi populare.

Situată în partea nordică a ţării, regiunea Norrland cuprinde şi o parte din Laponia. Iernile sunt mai lungi şi reci, cu temperaturi sub zero grade, care durează câteva luni. Totodată, aici cade şi mai multă zăpadă. Verile pot fi scurte, cu temperaturi medii de 15 grade Celsius, foarte rar atingând extreme de 30 de grade Celsius.

Suedia-08

Suedia se confruntă cu contraste foarte mari între zilele foarte lungi de vară şi cele la fel de lungi de iarnă. La nord de Cercul Polar, vara, soarele rămâne sus, pe cer, fără întrerupere. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de ”nopţi albe”. În lunile iunie şi iulie, soarele nu coboară sub linia orizontului, în schimb, în miezul iernii, aici nu este lumină deloc. Mai la sud, în aceleaşi luni de vară, soarele coboară sub linia orizontului doar pentru câteva zeci de minute, dar este suficientă lumină la orice oră pentru a nu avea nevoie de iluminat artificial. Chiar şi în capitala Stockholm, care este situată mult mai la sud, nopţile din luna iunie au doar câteva ore de semiîntuneric.

Suedia-10

Siksgransen este cea mai nordică staţiune de schi din lume, situată la circa 200 km la nord de Cercul Polar, chiar la graniţa cu Norvegia. Între 6 decembrie şi 6 ianuarie, nu este luminată deloc de soare, în cele 32 de zile fiind întuneric complet. În schimb, între 25 mai şi 19 iulie, soarele nu apune, oferind 56 de zile de lumină fără întrerupere, notează site-ul sweden.se. Prin urmare, cu toate că iernile în Suedia sunt destul de reci şi întunecoase, frumuseţea zilelor de vară merită aşteptarea, vizitatorii fiind şi ei sfătuiţi să-şi planifice călătoriile aici astfel încât să se poată bucura de splendoarea acestor ”nopţi albe”.

Gastronomie

 Suedezii acordă o importanţă foarte mare naturii, zonele verzi ocupând o mare parte din suprafaţa ţării, chiar şi în apropierea marilor metropole. Toată lumea încearcă să se bucure de acest privilegiu, petrecând mare parte din timpul liber în mijlocul naturii. ”Allemansrätten”, sau dreptul la acces public, le permite acestora nu numai să cutreiere prin fiecare colţişor, dar şi să culeagă fructe şi legume, să pescuiască sau chiar să vâneze.

Murele, afinele, merişoarele şi zmeura sunt foarte uşor de găsit, în timp ce pentru ciuperci este nevoie de un ochi mai experimentat. Cei mai căutaţi sunt bureţii, dar pădurile suedeze oferă o gamă largă de tot felul de ciuperci. De asemenea, se obişnuieşte să se culeagă ierburi aromate sau urzici. Iată, deci, câte daruri minunate oferă natura, care se regăsesc pe masa oricărui suedez.

Suedia-05

 Unul dintre ingredientele cel mai des folosite sunt merişoarele, gemul de merişoare fiind consumat lângă aproape toate felurile de mâncare, de la chifteluţe, la clătite, terciuri (porridge) sau chiar alături de mezeluri. Dar, în ciuda faptului că este dulce, rareori este întins pe pâine.

Specifice bucătăriei suedeze sunt chifteluţele care se consumă cu acest gem de merişoare, denumite ”köttbullar”, dar şi cârnăciorii ”prinskorvar” sau somonul maturat, mai degrabă decât cel afumat. Însă, unul dintre preparatele nelipsite de pe nicio masă cu specific suedez este heringul marinat (”sill”), cantităţi însemnate din acest peşte putând fi pescuite atât la Marea Nordului cât şi la Marea Baltică.

Suedia-12

Suedezii folosesc marinarea încă din Evul Mediu, iniţial ca metodă de conservare şi de transport. Heringul era, pe vremuri, hrana de bază a populaţiei sărace, dar astăzi a devenit o adevărată delicatesă. În prezent, heringul marinat poate avea diferite arome, în funcţie de condimentele adăugate, de la muştar, la ceapă, usturoi sau mărar, şi se consumă alături de cartofi fierţi, smântână, caşcaval, ouă fierte şi, bineînţeles, alături de tradiţionala pâine crocantă (”knäckebröd”).

 ”Knäckebröd” este nelipsită de la masă, fiind servită alături de felul principal. Considerată iniţial mâncarea săracilor, ”knäckebröd” este produsă în Suedia de peste 500 de ani. În anii 1970, însă, autorităţile suedeze au condus o campanie prin care recomandau consumul a şase-opt felii de pâine pe zi, printre care şi pâinea crocantă. Aceasta are astăzi diferite forme şi arome şi poate fi servită cu felii de ou fiert sau caviar deasupra, pentru micul dejun, cu şuncă, brânză sau castraveţi la prânz, sau doar unsă cu unt, la cină.

Suedia-09

Bucătăria tradiţională suedeză cuprinde numeroase feluri de mâncare care au la bază fructe de mare sau carne de peşte, sărată în prealabil pentru a ţine mai mult. O specialitate este salata de hamsie cu ou, care poate fi servită ca aperitiv, pe o felie de pâine neagră. Un alt preparat tradiţional este ”raggmunk”, o clătită suedeză făcută din cartofi, prăjită în unt şi servită cu friptură de porc şi cu gem de merişoare.

 Unul dintre cuvintele foarte iubite de către suedezi este ”fika”, pe care aceştia nici nu doresc să-l traducă, de teamă să nu-şi piardă semnificaţia şi să ajungă o simplă ieşire la o cafea. ”Fika” înseamnă, de fapt, mult mai mult. Este un fenomen social, un motiv întemeiat pentru a petrece timpul alături de persoanele dragi, dar şi un prilej de a lega noi prietenii. ”Fika” se poate petrece la orice oră din zi, atât dimineaţa cât şi după-amiaza şi poate fi savurată oriunde, acasă, la serviciu sau într-o cafenea.

Suedia-11

De obicei, se consumă cafea, însoţită, însă, neapărat, de dulciuri. Printre cele preferate se numără tradiţionalele ”kanelbullar”, un fel de brioşe cu scorţişoară şi nucă de cocos, ”semla”, tot un gen de brioşe cu scorţişoară, umplute cu cremă de migdale şi frişcă sau ”prinsesstarta”, o tartă învelită în marţipan de culoare verde, cu un trandafir roz deasupra, nelipsită de pe rafturile cofetăriilor. Potrivit site-ului sweden.se, suedezii sunt, de altfel, printre cei mai mari consumatori de cafea şi de dulciuri din lume. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto: sweden.se, facebook.com/ Visit Sweden

 

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.