România adevărată este o Românie a culturii, susţine Eugen Simion

0

Fost preşedinte al Academiei Române între anii 1998 şi 2006, criticul şi istoricul literar Eugen Simion a adresat miercuri, 8 iunie, de la Oradea, un apel către oamenii politici de a nu neglija cultura română, spunând că ‘România adevărată, profundă, este o Românie a culturii’.

Politica este tema esenţială a discursului românesc, vedeţi şi dvs. În discursul omului politic românesc lipseşte cuvântul cultură. Nu neglijaţi, domnilor, cultura, pentru că neglijaţi naţiunea română. Nu minimalizaţi cultura. Nu mai daţi la schimb ministerul culturii când aveţi nevoie de o grupare. Cultura română rezistă, este puternică. Nu vă luaţi nici după detractori, nici după zelatori. Cultura nu poate ieşi în stradă, nu poate bara drumurile, dar cultura, ca o boală perfidă, distruge în timp, dacă o neglijaţi. Discursul dvs. nu mai trebuie să evite cultura. Sfătuiţi-vă cu cei care se pricep. De ce ministerul învăţământului nu ne întreabă niciodată? Am îmbătrânit în această instituţie. Vrem ceva, nu mai avem alte ambiţii, dar vrem ca România asta să fie o naţiune culturală’, a subliniat Eugen Simion.

Academicianul a susţinut, în Aula Magna a Universităţii Oradea, conferinţa ‘Despre spiritul naţional în epoca globalizării’, organizată de Asociaţia Pro-România Europeană şi Facultatea de Litere din cadrul universităţii, reprezentată de prof. univ. dr. Ion Simuţ, alături de prorectorul Eugen Macocian şi preşedintele Senatului, Sorin Curilă.

Cu această ocazie oaspetele s-a referit la nevoia de a vorbi ‘cu cărţile pe faţă, cu linişte şi fără panică’, despre spiritul românesc, spiritul naţional, deoarece i se pare că este tema cea mai importantă pe care românii, membri în Comunitatea Europeană, ar trebui să o discute.

‘Vreau să vă spun că nu sunt un eurosceptic. Am crezut şi cred încă în această construcţie politică, economică şi juridică, e un pas important, dar sunt şi un spirit lucid şi îmi dau seama că această construcţie politică are mari dificultăţi, că nu ne-am înţeles încă asupra viitorului asupra acesteia. Ea dă dovadă uneori de mari fragilităţi, cum se întâmplă astăzi cu această migraţie biblică. (…) Problema majoră, după părerea mea, pentru comunitatea şi viitorul Europei este ce se întîmplă cu culturile naţionale. O temă care nu s-a discutat niciodată. Aproape. Nu s-a discutat niciodată serios, cel puţin în România. Va fi o Europă a culturilor naţionale sau o Europă, cum o gândesc juriştii şi economiştii de la Bruxelles, a regiunilor economice, în care diferenţele naţionale trebuie dacă nu să dispară să se estompeze?’ a spus academicianul.

Procesul globalismului este inevitabil, consideră Eugen Simion, şi se bazează pe o ‘armă’ imposibil de oprit — internetul — ce asigură saltul de sute de ani în evoluţia societăţilor. Sacrificiile enorme pentru popoare ridică întrebări ca de exemplu cum ne salvăm limba, tradiţiile, identitatea.

‘Noi suntem în spirit european prin cultura noastră, prin tradiţiile noastre şi proiectele noastre de succes ce au avut loc în secolul al XIX-lea. Să ne întoarcem la clasici. Ce oameni formidabili şi ce frumos patriotism exista în ei, ce spirit naţional, deloc xenofob, deloc adversar, gândeau europeneşte. Kogălniceanu, ce minte formidabilă, cum gândea el de bine reformele, care pe noi ne terorizează. Toate lucrurile trebuie să le discutăm cu calm, fără pripeală, cum zicea Kogălniceanu care voia o reformă a lumii româneşti fără pripeală, graduală, de fapt o evoluţie‘, a spus scriitorul Eugen Simion.

Oaspetele a subliniat faptul că termenul ‘naţiune’ nu s-a demodat, deşi el a început să dispară, în manuale şi este aproape eliminat termenul ‘naţionalist’, pentru că a căpătat un sens peiorativ.

‘Greşeală. Hai să-l lepădăm de sensul acesta. Naţionalist nu se identifică cu extremist, xenofob, ci cu acela care crede în naţiunea lui. Nu avem altul. Hai să-l reabilităm. Și să spunem că suntem români europeni şi gândim în acest sens. Gândim că alteritatea există, trebuie respectată în măsura în care alteritatea mă respectă şi pe mine, că trebuie să facem ceva pentru această naţiune, trebuie să avem proiectele noastre în contextul Europei, dar să avem grijă şi de tradiţiile noastre, de rădăcinile noastre, pentru că dacă le pierdem nu mai suntem nimic’, a menţionat Eugen Simion.

Academicianul a mărturisit că îi este geu să suporte, în fiecare seară, calomniile de la televizor la adresa românilor.

‘Mi-e greu să aud această replică: ‘Ce vrei, dle? Suntem români! Asta-i România!’ Nu-i adevărat! Este fals! Este o minciună! E o calomnie! Nu asta e România adevărată. România adevărată, profundă, este o Românie a culturii. Avem mari poeţi, mari moralişti. Avem o cultură puternică. Este o lume românească. (…) Se ţine un fel de discurs al dezamăgirii, o pedagogie negativă, adică să dispreţuim tot, o demagogie a depresiei. Toţi sunt depresivi, cioranieni. Unii vorbesc despre resemnarea românească, alţii sunt împotriva acestui lucru. Hai să-l citim pe Eliade, cum interpretează el spiritul Mioriţei. Este vorba despre o nuntă cosmică. Resemnarea noastră nu este o laşitate, este un mod de a fi, de a te situa în lume, de a privi puţin dincolo‘, a spus Simion.

El a apreciat că sunt ţări care dezbat foarte serios această chestiune, precum Franţa, unde cele cinci academii discută anual problema identităţii franceze. Potrivit academicianului, în lume se discută azi despre spiritul naţional în alţi termeni, definit, de exemplu, în Franţa, în funcţie de atitudine: atitudinea faţă de sol, faţă de Pământ, faţă de sentimentul egalităţii, faţă de femei, de dragoste sau religie. Dacă românii ar fi supuşi acestei grile, cum am ieşi?’, s-a întrebat Eugen Simion.

El a conchis că nu se poate schimba nimic dacă nu sunt date şanse tuturor să înveţe, şcoala fiind prima instituţie a unei societăţi.

Expunerea academicianului a fost urmată de lansarea ultimilor sale cărţi, despre Cioran şi Odobescu, prezentate de Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române. Iar Alexandru Ruja, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, a prezentat ediţia „Opere Ioan Alexandru” şi „Integrala poeziei”, apărută în seria „Opere fundamentale”, coordonată de Eugen Simion. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.