Filipine, paradis al cumpărăturilor la cele mai mici preţuri

0

Relief şi climă

Republica Filipine sărbătoreşte Ziua naţională (Ziua Independenţei sau Ziua Libertăţii – ”Araw ng Kalayaan”) la 12 iunie, întrucât în această zi, în anul 1898, Generalul Emilio Aguinaldo, liderul naţionaliştilor filipinezi, a declarat independenţa ţării sale faţă de Spania.

Suprafaţa statului asiatic, potrivit www.mae.ro, este de circa 300.000 kmp, Filipine deţinând locul şase în lume din acest punct de vedere. Filipine este împărţită în 17 regiuni: Regiunea Ilocos, Valea Cagayan, Luzonul Central, Calabarzon, Mimaropa, Regiunea Bicol, Visayas de Vest, Visayas Central, Visayas de Est Peninsula Zamboanga Mindanao de Nord, Regiunea Davao, Soccskargan, Coraga, regiunea Autonomă Mindanao Mulsulman, Regiunea Administrativă Cordillera, Regiunea Capitalei Naţionale.

Țară insulară, cu o populaţie de peste 100 milioane de locuitori, Filipine este formată din aproximativ 7.100 de insule, din care 90% sunt nelocuite şi multe din acestea nu au nume nici în prezent. Cele mai mari insule sunt Luzon, Visayas şi Mindanao. Pe Luzon se întind cele două lanţuri muntoase principale: Sierra Madre în est şi Cordillera Centrală în vest, cu valea fertilă a Cagayanului între ele.

Relieful este muntos şi de origine vulcanică. Țara se află într-o regiune cu seismicitate activă şi vulcanism intens, fiind inclusă în Cercul de Foc al Pacificului. Vulcanii activi şi lanţurile muntoase domină majoritatea insulelor. În această ţară se găsesc peste 200 de vulcani, însă doar câţiva sunt activi. În insulele arhipelagului există 12 vulcani activi. Unii dintre cei mai activi vulcani sunt Pinatubo şi Taal.

Filipine-03

Cel mai înalt vârf este vulcanul stins din Muntele Apo (2.954 m) pe insula Mindanao. La est de Mindanao este Groapa Filipinelor (10.973 m), una dintre cele mai adânci falii marine din lume.

Climatul este unul tropical, de junglă tropicală. În medie, temperaturile din timpul zilei sunt în jurul valorii de 26 de grade Celsius. Sezonul de vară este cea mai fierbinte perioadă a anului. Vara durează din martie până în mai. Pe de altă parte, cel mai rece sezon este între decembrie şi ianuarie. Perioada cea mai umedă a anului este între lunile iunie şi octombrie, când ţara primeşte precipitaţiile musonice.

Ianuarie este cea mai rece lună a anului, temperaturile atingând un maxim de 25 grade Celsius. Luna mai este cea mai fierbinte a anului, cu temperaturi medii în jur de 30 grade Celsius şi maxime în jurul valorii de 40 de grade. Chiar şi în timpul serii, temperaturile pot atinge 27 de grade Celsius, conform site-ului globi.ro.

Filipine-02

În ţară se află păduri ecuatoriale (ce conţin teck, eben, mahon, cocotieri, bananieri, bambus) şi vegetaţie de mangrove la ţărm. Practic, o treime din suprafaţa ţării este ocupată de păduri tropicale cu peste 10.000 de specii de plante, printre care cele mai numeroase sunt palmierii şi bambuşii. Pădurile adăpostesc sute de specii de păsări, mamifere, amfibieni şi reptile.

Precipitaţiile aduse de muson sunt acompaniate frecvent de vânturi puternice şi pot provoca indundaţii. Vânturile din partea de sud-vest apar între lunile mai şi octombrie şi se numesc habagat, iar cele din nord, din noiembrie şi până în aprilie se cheamă amihan. Climatul fierbinte şi umed al ţării poate fi un dezavantaj pentru unii turişti, dar este perfect pentru plajă şi excursiile sau activităţile în aer liber.

Filipine este înconjurat de porţiuni de apă atât bogate, cât şi biodiversificate. Există strâmtoarea Luzon înspre nord, Marea Chinei de Sud la vest, Marea Sulu în partea de sud-vest şi Marea Celebes (sau Sulawesi) în sud. Marea Filipine se găseşte în partea de est. Toate acestea sunt bogate în peşte şi alte forme de viaţă marină.

Filipine-04

Pe de altă parte, şirurile de insule închid în cadrul arhipelagului mai multe mări interioare: Sulu, Mindanao, Visyan, Sibuyan şi Samar, către care sunt deschise o sumedenie de golfuri favorabile porturilor (Manila, Lingayen, Leyte, Iligan, Davao etc.). Cu excepţia insulelor coraligene, celelalte sunt traversate de cordiliere muntoase terţiare dominate de conuri vulcanice: Caga (1201 m), Pulog (2928 m), Mayon (2533 m), Bulusan (1583 m), Taal, Rangang, Apo. Relieful calcaros al insulelor adăposteşte numeroase peşteri şi este străbătut de cursuri de apă spectaculoase.

Turism

Filipinezii consideră singurătatea o ciudăţenie, astfel încât plajele superbe, cascadele minunate şi terasele de orez sunt bogăţii pe care Filipine le oferă turiştilor împreună cu şarmul locuitorilor.

Inima şi sufletul ţării, capitala Manila, este un centru turistic ce îmbină tradiţia cu modernitatea. Vechiul oraş Manila este preferat de turişti, ca de altfel şi rămăşiţele zidurilor masive care protejau Intramuros (Oraşul Cetate). Locurile de interes includ Biserica San Augustin şi Catedrala Manila, cu vederi panoramice ale portului, ruinele fortului Santiago şi cartierul chinezesc.

Filipine-06

Printre alte atracţii turistice se numără: ţinutul superior Baguio, unde se află Conacul, reşedinţa de vară a preşedintelui; Catedrala Baguio şi Grotele de Cristal, formate din roci cristaline; terasele de orez din Banaue, care se află pe lista patrimoniului mondial UNESCO, create manual cu 2.000 de ani în urmă; priveliştile uimitoare de pe muntele Halcon, cu înălţimea de 2.695 metri; lacul Naujan şi cascada Tamaraw de pe insula Mindoro, unde se poate ajunge cu feribotul de pe pontonul Batangas la sud de Manila; bisericile, grădinile şi casele castiliene conservate din oraşul Carcar; Capela Cinei cea de Taină din oraşul Mandaue, cu statui în mărime naturală ale lui Iisus Hristos şi ale Apostolilor, ce datează din vremurile spaniole.

În oraşul Iloilo de pe insula Panay se află Biserica Miagao din secolul XVIII, un exemplu unic de arhitectură colonială barocă, cu faţade decorate cu copaci de nucă de cocos şi papaya.

Filipine-05

Pe insula Bohol se găseşte cea mai mică maimuţă din lume, Tarsier, precum şi sute de dealuri din calcar care seamănă cu nişte picături uriaşe de ciocolată, numite chiar „Dealurile de ciocolată”.

În provincia Davao de pe insula Mindanao se află muntele Apo, cel mai înalt vârf din ţară. Lanţul muntos Apo oferă cascade spectaculoase, păduri, izvoare şi lacuri montane.

În provincia majoritar islamică Lanao del Sur turiştii pot vedea lacul Lanao, Dealul de Semnalizare, Muntele Sacru, piaţa locală Torongan, casele regale Maranao, moscheele musulmane de pe malurile lacului şi faimoasa fanfară de la Tugaua.

Filipine-01

De asemenea, pe insula Suta se afla a doua rezervaţie marină din lume, cu peste 2.000 de specii de animale acvatice.

Insulele din Filipine şi plajele lor reprezintă un paradis exotic, potrivit site-ului globi.ro. „Regina” acestora pare să fie White Beach din Boracay, evaluată constant ca fiind una dintre primele zece plaje ale lumii.

Filipine este şi un paradis al cumpărăturilor la preţurile cele mai mici. Pentru filipinezi, shoppingul este ca o reuniune a familiei, o experienţă ce merită trăită. Țara este cunoscută pentru marile centre de manufactură a produselor textile.

Filipine-11Manila prezintă poate cele mai importante magazine de cumpărături din Filipine şi unul dintre cele mai mari mall-uri din lume. SM City North EDSA este situat în Quezon şi este cel mai mare mall din sud-estul Asiei. Buticurile, supermarketurile, outlet-urile elegante, restaurantele de toate felurile, cafenelele, cinematografele şi cele 3D, spa-urile, internet cafe-urile, toate sunt pe gustul turiştilor.

Gastronomie

Bucătăria filipineză a evoluat, de-a lungul secolelor, din rădăcinile ei malaieziene spre o bucătărie predominant spaniolă, datorită influenţelor mexicane şi spaniole din perioada colonială, se arată pe Facebook — Gastronomie tradiţională şi internaţională. A mai suferit, de asemenea, influenţe arabe, indiene, chinezeşti, japoneze şi americane.

Înainte de contactul cu alte culturi, filipinezii preparau mâncarea într-un mod minimalist, împrumutat de la malaezieni, prin fierbere, prăjire sau gătire la aburi. Peştele proaspăt era „gătit” prin scufundare în oţet cu sare, ghimbir, ceapă şi ardei roşii. Alimentele erau variate şi includeau „kalabaw” (bivoli de apă), vaci, pui şi porc, peşte, creveţi, crustacee şi scoici. Malaezienii au cultivat orezul încă din anul 3.200 î.Hr. Comerţul cu China, Japonia, India, Orientul Mijlociu şi restul Asiei de sud-est au introdus o serie de alimente, în special sosul de soia şi sosul de peşte, ca şi metoda „stir-fry” (metoda de preparare rapidă în wok).

Filipine-08

Primii care şi-au lăsat amprenta asupra bucătăriei regiunii au fost negustorii chinezi care, în cele din urmă, s-au stabilit în arhipelagul filipinez. Ei au adus procedeul „stir-fry” şi prăjitul în ulei. Tăiţeii, produsele din soia şi pachetele de primăvară au fost adoptate şi adaptate de filipinezi în stil propriu.

Au urmat spaniolii, care au dăruit filipinezilor o gamă nouă de ingrediente şi feluri de mâncare: ardeii iuţi, roşiile, porumbul şi călitul cepei şi al usturoiului, oţetul şi condimentele, ca şi metoda conservării alimentelor prin sărare. Tocanele groase şi savuroase, cârnaţii şi celelalte feluri pe bază de carne şi lactate sunt uşor de identificat atunci când apar pe masă, pentru că şi-au păstrat numele spaniole: relleno, mechado, pochero, leche flan. Filipinezii au adaptat numeroase creaţii culinare spaniole, cum sunt paella, devenită arroz valenciano, chorizo cu versiunea longganisa, escabeche şi adobo. Cel mai cunoscut fel de mâncare filipinez, adobo, este rodul influenţei spaniole.

Filipine-09

În urma venirii americanilor, filipinezii au început nu doar să vorbească engleza, dar au devenit consumatori de produse americane, doar că filipinezul îşi doreşte foarte probabil ceapa tocată, usturoiul şi sosul de soia în burgerul preferat. Puiul fript, o specialitate din sudul SUA, nu va fi îmbrăcat în aluat, ci marinat în sos de soia, usturoi şi oţet înainte de a fi fript.

Filipinezii mănâncă, în mod tradiţional, trei mese pe zi: micul dejun (almusal), prânzul (tanghalian) şi cina (hapunan), plus o gustare de după-amiază (merienda sau minandal). Mâncărurile sunt foarte diferite, de la o masă simplă, cu peşte prăjit şi orez, până la paellas şi cocidos.

Cele mai populare mâncăruri includ lechon (porc întreg, prăjit), longganisa (cârnaţi filipinezi), tapa (vită marinată), torta (omletă), adobo (pui sau porc, gătit cu usturoi, sos de soia şi oţet), kaldereta (tocană de capră în sos de roşii), afritata (vită sau porc gătite în sos de roşii, cu legume), kare-kare (coadă de vită şi legume gătite în sos de alune), hamonado (porc în sos de ananas), sinigang (tocană de porc, peşte sau creveţi, condimentaţi cu tamarind), pancit (tăiţei stir-fry) şi lumpia (pacheţele de primăvară proaspete sau prăjite).

Filipine-10

Deserturile se consumă în special la ocazii deosebite, cele mai cunoscute fiind leche flan, buko pandan (fulgi de nucă de cocos cu smântână şi apă de pandan) şi gulaman (jeleu). Influenţa occidentală face ca mâncarea să fie servită cu furculiţa, lingura şi cuţitul, deşi filipinezii folosesc lingura ca să taie carnea şi nu cuţitul, iar locuitorii de la sate preferă încă să mănânce folosind mâinile, după metoda tradiţională, în locul tacâmurilor.

La ocazii importante, femeile filipineze se adună laolaltă şi prepară mâncăruri sofisticate. Mesele sunt încărcate cu mâncăruri scumpe, care necesită ore întregi de preparare. Lechon, un porc de lapte prăjit întreg, este pus în centrul mesei. Alte feluri sunt hamonado (carne de vită, porc sau pui cu miere), relleno (pui sau peşte umplut), paella, arroz valenciana şi pancit canton. Se servesc, de asemenea, diferite deserturi, cum sunt leche flan, îngheţate şi şorbeturi, gulaman (jeleu) etc. Ajunul Crăciunului, numit „Noche Buena”, reprezintă cea mai importantă sărbătoare, vedetele mesei fiind şunca de Crăciun şi brânza Edam (Queso de Bola). (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto: facebook.com/ Tourism Philippines, asianjournal.com, pinterest.com

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.