Legea dării în plată obligă băncile la calcularea de capital suplimentar şi poate duce la creşterea neperformanţei

0

Instabilitatea legislativă poate conduce la creşterea ratei de neperformanţă în sistemul bancar, având în vedere că simpla publicare a Legii privind darea în plată în Monitorul Oficial duce la creşterea necesarului de capital al instituţiilor de credit, a declarat, miercuri, 15 iunie, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Florin Georgescu.

„Sunt câţiva factori care pot conduce la creşterea ratei de neperformanţă în sistemul bancar românesc. Principalul factor se referă la impredictibilitatea cadrului legal. Avem recenta Lege a dării în plată, aprobată în aprilie şi intrată în vigoare pe 13 mai”, a spus Georgescu, într-o conferinţă privind rezolvarea problemelor legate de creditele neperformante.

Potrivit oficialului BNR, doar riscul ca debitorul să nu îşi mai plătească datoria la bancă obligă băncile la calcularea de capital suplimentar.

„Măsurile pe care le-a luat BNR pentru ca băncile să îşi reflecte în contabilitate, în rezultatele financiare şi în structura portofoliului în mod corect efectele acestei legi se referă la monitorizarea aplicării corecte a regulamentului European 575/2013, care obligă la calcularea de capital suplimentar, cerinţe de capital suplimentare pentru riscul de credit, riscul de contrapartidă, riscul ca debitorul, beneficiind de această lege, să nu-şi ramburseze integral obligaţiile contractate. Astfel, se schimbă statutul expunerii către debitorii din această zonă, de credite imobiliare, şi se cere băncii mai mult capital pentru că s-a expus către un debitor care poate beneficia de această lege specială. Această situaţie este numai că a apărut legea în Monitorul Oficial”, a explicat Georgescu.

În acest context, reprezentantul instituţiei a spus că BNR a iniţiat întâlniri cu cei patru mai auditori financiari din România, din care a reieşit că dacă un debitor notifică banca referitor la darea în plată, notificarea constituie un eveniment care declanşează pierdere în patrimoniul băncii, creanţa nu se mai realizează integral faţă de ce este reflectat în contabilitate şi, potrivit regulilor contabile internaţionale, se solicită provizioane suplimentare pentru aceste active imobiliare depreciate, ceea ce creează un impact negativ asupra profitabilităţii şi a capacităţii viitoare de creştere a capitalului de către bănci.

Georgescu a subliniat că, pe termen scurt, pentru a ţine sub control nivelul creditelor neperformante, trebuie asigurată stabilitatea şi predictibilitatea cadrului naţional legislativ, racordat total la regimul legislativ din UE, „nu să avem originalităţi contraproductive”.

Pe de altă parte, şi băncile trebuie să asigure un echilibru corect între dorinţa de îmbunătăţire rapidă a calităţii bilanţurilor şi relansarea activităţii de creditare, mai spune prim-viceguvernatorul BNR.

Pe termen lung, băncile trebuie „să manifeste responsabilitate în creditare, concomitent cu un management solid al riscurilor, pentru a evita acumularea de noi solduri de credite neperformante”, a încheiat Florin Georgescu. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.