Islanda – ţara gheţarilor, a vulcanilor activi şi a izvoarelor fierbinţi

0

Relief şi climă

Republica Islanda sărbătoreşte, la 17 iunie, Ziua naţională, data la care Islanda a fost proclamată republică.

Situată între Oceanul Atlantic şi Oceanul Arctic, insula Islanda se învecinează cu Marea Groenlandei la Nord, Marea Norvegiei la Est, strâmtoarea Danemarcei la Nord-Vest şi Oceanul Atlantic la Sud-Vest. Aproximativ 10.000 kmp din suprafaţa totală a insulei sunt acoperiţi de gheţari, iar cel mai înalt punct al Islandei este reprezentat de vârful Hvannadalshnjúkur (2.119 m). Aproape 80% din suprafaţa terestră este formată din lacuri glaciare şi deşerturi de lavă, provenită de la vulcani activi, gheizere şi izvoare termale.

Cei mai activi vulcani de pe insulă sunt: Eyjafjallajokull, care a erupt masiv în 2011, urmat de Grimsvotn, Hekla, ce a erupt de 20 de ori din anul 874 încoace, şi Askja. În trecut, exploziile lor de lavă şi cenuşă au avut impact pe termen lung.

Islanda-15

Litoralul prezintă numeroase fiorduri şi, în toată ţara, există suprafeţe întinse acoperite de zăpadă şi gheţari. Aici se află cel mai mare gheţar din lume, Vatnajokull. Blocul de gheaţă ocupă 8% din teritoriul Islandei şi are 2.000 de metri înălţime. Aproximativ 200 de gheizere împânzesc pământul care fumegă permanent. Apa lor fierbinte, care deseori atinge 90 de grade Celsius, reprezintă una dintre puţinele bogăţii naturale ale ţării. Captată şi trimisă prin conducte special amenajate, ea se răceşte cu doar trei grade Celsius la 100 de kilometri.

Islanda are o climă temperat rece, moderată de curenţii calzi din Atlanticul de Nord. Verile sunt reci, cu perioade scurte de vreme frumoasă, iar sezonul umed durează din octombrie până în ianuarie.

Islanda-07

Capitala este Reykjavik, iar principalele oraşe sunt Hafnafjordur, Kopavogur. Capitala cea mai nordică din lume, înconjurată de fiorduri plutitoare, este un amestec de tradiţional şi elemente scandinave. Temperaturile medii în Reykjavik sunt cuprinse între minus 2 şi plus 2 grade Celsius în luna ianuarie şi între 9 şi 14 de grade Celsius, în luna iulie.

Construcţia sub formă de dom, Perlan, plasată pe dealul Öskjuhlíd, acoperă bazinele cu apă fierbinte, refăcute în 1991. Apa islandeză este una dintre cele mai curate din lume, 80% din energia ţării fiind generată de căldura naturală a izvoarelor fierbinţi, a gheizerelor şi vulcanilor.

Gheizerul Strokkur, localizat în partea sudică, lângă râul Hvítá, erupe la fiecare 4-8 minute, fiind unul dintre cele mai faimoase gheizere din Islanda. Înălţimea maximă la care ajunge apa este de 40 de metri.

Islanda-13

În perioada dintre septembrie şi aprilie are loc spectacolul luminilor Nordului. Aurora boreală reprezintă un fenomen extraordinar şi absolut incomparabil. Luminile sunt un fenomen natural, variind întotdeauna ca formă, umbră şi culoare.

În Islanda se află două cascade faimoase — Skogafoss, localizată în partea sudică a ţării, are o lăţime de 25 de metri, iar apa cade de la o înălţime de 60 de metri, şi Gullfoss, o cascadă în două trepte, situată în partea sud-vestică a Islandei.

Islanda are o climă oceanică temperată, cu temperaturi ce nu ating valori extreme nici vara, dar nici iarna, cu toate că ţara se află destul de aproape de Cercul Polar de Nord. Curentul Golfului ce curge de-a lungul coastelor vestice şi sudice acţionează ca un moderator al climei ţării, păstrând condiţii plăcute în mare parte a anului.

Islanda-05

Din mai până în iunie se poate vedea fenomenul natural cunoscut sub numele Soarele de la Miezul Nopţii, un eveniment natural pentru care sunt renumite ţările nordice ale Europei.

Iernile în Islanda încep cu luna noiembrie şi ţin până în aprilie. În regiunile sudice şi vestice, nopţile sunt glaciale şi există posibilitatea apariţiei furtunilor de iarnă. Februarie este cea mai friguroasă lună în Islanda.

Reykjavik, în partea de sud-vest a Islandei, oferă o climă schimbătoare. Temperaturile din timpul verii sunt mai mari în iulie şi august, când media maximă este în jur de 14 grade Celsius şi minima de aproximativ 9 grade. Iernile sunt reci, mai ales în decembrie şi ianuarie, potrivit site-ului www.globi.ro.

Islanda-14

Zonele locuite se află pe coastă, în principal în Sud-Vest, pe când platourile înalte centrale sunt total nelocuite.

Din fauna Islandei fac parte oaia şi vaca islandeză, găinile, caprele, caii, ciobănescul islandez, toate rase de animale domestice importate de europeni. Între animalele sălbatice se numără vulpea polară, nurca, şoareci, şobolani, iepuri şi reni. Urşii polari vizitează ocazional insula, călătorind pe iceberguri din Groenlanda.

De asemenea, există mamiferele marine în apele din jurul insulei: foca obişnuită şi cea cenuşie. În apele oceanului din jurul Islandei trăiesc numeroase specii de peşti. Păsările, mai ales cele marine, sunt o parte importantă a ecosistemului islandez. Papagalii de mare, lupii de mare şi pescăruşii cu trei degete) îşi fac cuiburi pe stâncile litoralului.

Cultură şi turism

Cultura islandeză îşi are rădăcinile în tradiţiile germanice nordice. Literatura islandeză este bine cunoscută, în special operele literare denumite saga şi edda, scrise în Evul Mediu. Cele mai celebre opere literare clasice islandeze sunt cele din Saga Islandezilor, opere epice în proză a căror acţiune este plasată în epoca colonizării Islandei.

O traducere a Bibliei a fost publicată în secolul al XVI-lea. Compoziţii importante din secolele al XV-lea — al XIX-lea sunt verse religioase, cele mai cunoscute fiind Imnurile Patimilor de Hallgrimur Pétursson, şi rímur, poeme epice în versuri. Cu originea în secolul al XIV-lea, rímur au fost populare în secolul al XIX-lea, când dezvoltarea noilor specii literare a fost provocată de influentul scriitor naţionalist-romantic Jonas Hallgrimsson. În vremurile recente, Islanda a produs mulţi scriitori mari, dintre care cel mai cunoscut este Halldór Laxness, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe 1955 (singurul islandez care a primit un premiu Nobel).

Muzeul de Artă Vie, Muzeul Municipal de Artă Reykjavik, Muzeul de Artă Reykjavik şi Galeriile Naţionale ale Islandei sunt instituţiile mari, de tradiţie, care organizează spectacole şi festivaluri.

Muzica islandeză este legată de muzica nordică şi cuprinde tradiţii folk şi populare, cele mai reprezentative fiind grupul de muzică medievală Voces Thules, formaţiile de rock alternativ şi indie The Sugarcubes şi Of Monsters and Men, formaţia de jazz fusion Mezzoforte, muzicienele Björk şi Emilíana Torrini, formaţia de post-rock Sigur Rós.

Principalul festival muzical este Iceland Airwaves, eveniment anual al scenei muzicale islandeze, în care formaţiile locale şi străine cântă în cluburile din Reykjavik timp de o săptămână.

Capitala, Reykjavik, a fost desemnată de UNESCO drept capitala literaturii, alături de alte patru oraşe precum Edinburgh, Melbourne, Iowa şi Dublin, potrivit iceland.is.

Islanda-04

Printre simbolurile oraşului se află Althingi, primul Parlament al Islandei înfiinţat la Thingvellir, în anul 930, mutat la Reykjavik, în 1881, într-o clădire de bazalt, Galeria Naţională de Artă a Islandei, Muzeul de Fotografie Reykjavik, singurul muzeu independent de fotografie, Radhus, primăria impunătoare care merită vizitată pentru harta uriaşă, în relief, a Islandei, Biserica Hallgrímur, Muzeul Sigurjon Olafsson ş.a.

Clădirea care domină oraşul cu înălţimea ei de 73 de metri este Hallgrimskirkja (Biserica Hallgrímur), o biserică luterană faimoasă pentru arhitectura sa, fiind a şasea clădire ca înălţime din Islanda, potrivit www.icelandtravel.is. Lucrările au început în 1946 şi au durat 40 de ani. Turnul a fost renovat în 2009. Numită după poetul islandez Hallgrimur Petursson (secolul al XVII-lea), biserica are o acustică deosebită şi împreună cu orga construită de Johannes Klais (are o înălţime de 15 metri şi cântăreşte 25 de tone), reprezintă locul ideal pentru un concert de muzică clasică.

În faţa celei mai mari biserici din Islanda, se află statuia vikingului Leifur Eiriksson, primul european care a pus piciorul pe continentul nord-american, în anul 1000, descoperind America mai devreme cu 500 de ani decât Columb. Impresionanta statuie a fost un dar din partea SUA, pentru a marca, în 1930, împlinirea unui mileniu de la fondarea Parlamentului islandez Althingi.

Islanda-12

Observatorul Perlan, cu domurile sale de sticlă argintie, a fost construit în 1988 pe dealul Öskjuhlíd. Construcţie multifuncţională, aceasta serveşte drept observator, restaurant, centru de conferinţe şi atracţie turistică.

La Muzeul Naţional din Reykjavik, copiii ”interacţionează” cu vikingii, fiind create mici scenete demonstrative despre cum luptau sau petreceau aceştia. Actorii îi poartă din trecut până în prezent, punctând foarte bine momentele de dezvoltare ale Islandei.

Islanda-03

Piaţa Austurvollur, din centrul oraşului Reykjavik, este cunoscută din 1930 drept loc pentru adunările publice. Vremea însorită din zilele de vară umple mica piaţă, dar şi cafenelele din jurul său. În luna decembrie, un pom de Crăciun dăruit de vecinii din Oslo este împodobit în piaţă. Tot aici se află şi o statuie a lui Jon Sigurdsson, considerat liderul mişcării de independenţă din Islanda.

Alte simboluri ale oraşului sunt portul, micul lac Tjörn, unde lumea se adună să hrănească raţele şi să admire arhitectura de modă veche a caselor dimprejur, Radhus, primăria impunătoare care merită vizitată pentru harta uriaşă, în relief, a Islandei.

Laguna Albastră, situată în zona aeroportului Keflavik, are o apă termală caldă (37-39 grade Celsius) şi este bogată în minerale şi vindecă unele boli de piele. Laguna s-a format în urma unei intense activităţi vulcanice, iar apa caldă nu este folosită doar pentru spa şi proceduri medicale, ci şi pentru producţia de electricitate. Combinaţia dintre substanţele minerale din apele termale bogate în sulf şi siliciu şi cele ale rocilor vulcanice a produs un amestec asemănător unui lapte de culoare bleu şi nişte nămoluri albe cu proprietăţi terapeutice, benefice pentru bolile de piele, dar şi relaxante.

Gheizerul Strokkur, localizat în partea sudică, lângă râul Hvitá, erupe la fiecare 4-8 minute, fiind unul dintre cele mai faimoase gheizere din Islanda. Înălţimea maximă la care ajunge apa este de 40 de metri.

Islanda-08

În fiecare an, mii de turişti vizitează Parcul Naţional Thingvellir din partea sud-estică a Islandei. Parcul include lacul Thingvallavatn, care este cel mai mare lac natural din ţară. Thingvellir a fost declarat parc naţional din anul 1930 şi din 2004 face parte din patrimoniul mondial UNESCO.

În centrul ţării există o uriaşă zonă pustie numită Oaerfi, nelocuită şi fără drumuri, unde se poate ajunge doar cu bicicleta.

Cel mai vizitat gheţar este Vatnajökull, cu o vechime de o mie de ani şi mare cât toţi gheţarii din Europa la un loc. Are 8 mii de km pătraţi şi mai mult de 3.300 de kilometri cubi de gheaţă şi pe alocuri 1000 de metri grosime, iar în interior s-au creat peşteri şi galerii.

Islanda-09

În jurul gheţarului s-a creat în 2008 cel mai mare parc din Europa, Parcul Naţional Skaftafell, cu munţi împăduriţi de mesteceni, scoruşi de munte şi sălcii, canioane şi văi. În extremitatea sudică a gheţarului este Laguna Glaciară Jökulsárlón, formată la începutul anilor 1920, pe apele căreia se poate face o plimbare printre iceberg-urile albastre desprinse din grandiosul Vatnajökull. În acest decor au fost filmate secvenţe din filme celebre: ”Die Another Day”, ”Tomb Raider”, ”A View to a Kill”.

Cascada Gullfoss curge în trepte pe mai mult de 2 km printr-un canion de 70 m adâncime şi 20 lăţime.

Gastronomie

Alimentele tradiţionale islandeze se bazează pe carne de oaie, produse lactate, peşte, utilizând foarte puţin condimente şi ierburi aromatice. Între felurile de mâncare tradiţionale se numără skyr, hákarl (rechin afumat), berbec afumat, capete de oaie pârlite şi budincă neagră. Carnea de papagal de mare este considerată o delicatesă locală şi este pregătită la grătar.

Islanda-10

La micul dejun de obicei se mănâncă fructe, clătite, cereale, cafea. Principala masă a zilei pentru islandezi este cina, la care de regulă se consumă peşte sau carne de oaie ca fel principal. Peştele marin este folosit pentru mare parte dintre felurile de mâncare islandeze, în special morun şi eglefin, dar şi somon, hering şi halibut. Peştele poate fi preparat în diferite feluri — afumat, murat, fiert sau uscat.

Carnea de oaie se consumă afumată (hangikjöt) sau conservată în sare (saltkjöt). Unele feluri de mâncare utilizează toate părţile unei oi, cum ar fi slátur (măruntaie amestecate cu sânge şi servite într-un stomac de oaie). Cartofii fierţi sau piure, varza murată, fasolea verde şi pâinea de secară constituie garnituri comune.

Alte specialităţi naţionale includ hangikjot (carne de miel afumată), hardfiskur (peşte uscat) şi sild (hering marinat în diverse arome). O altă delicatesă, mai ciudată, este carnea de rechin putrezită.

Islanda-11

Legumele şi fructele se cultivă în sere încălzite natural, cu ajutorul aburilor din gheizere.

Cafeaua este o băutură populară în Islanda şi se consumă la micul dejun, după masă şi după-amiaza. Băutura alcoolică tradiţională locală este Brennivín, similar cu akvavitul scandinav. Este un tip de votcă făcut din cartofi şi aromat cu seminţe de chimen.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.