Proiectele de investiții ale Ministerului Transporturilor

0

1. Care sunt obiectivele principale pe care le aveți, pe termen mediu și lung?

Obiectivele principale pe termen mediu şi lung sunt pe de-o parte interne, pe de altă parte externe. Interne, aş face o distincție între două tipuri de obiective: cele administrative şi cele operaţionale. La nivel administrativ, obiectivul pe termen mediu este să creem un cadru suplu şi operativ pentru facilitarea implementării şi derulării proiectelor pe care le avem. La nivel operaţional, linia generală de acţiune pe termen mediu şi lung este aceea a Master Planului General de Transport.

De asemenea, preşedinţia Uniunii Europene pe care România o va deţine în prima jumătate a anului 2019 este una din priorităţile principale, întrucât responsabilitatea acestei sarcini generează foarte multe îndatoriri interne, de care Ministerul Transporturilor se va achita cu brio, pentru promovarea intereselor României pe plan European. La nivel extern, pregătirea preşedinţiei Uniunii Europene de către România în 2019 este o prioritate, întrucât această premieră istorică pentru noi, ca ţară reprezintă poate cea mai bună oportunitate de a demonstra că la 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România poate prezida Uniunea şi poate gestiona constructiv dezvoltarea acesteia.

Este un moment de afirmare pentru ţara noastră, pe care-l pregătim din toate punctele de vedere. Principalele obiective ale MT sunt pe de-o parte, gestionarea Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, cu cele două axe ale sale: Axa Prioritară 1 – Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T şi a metroului şi Axa Prioritară 2 – Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient. Pe de altă parte, gestiunea Mecanismului Interconectarea Europei (CEF) în sectorul de transport. Totodată MT prin OIT are anumite obiective specifice. Obiectivele specifice sunt în concordanţă deplină cu prevederile Acordului privind delegarea funcţiilor aferente gestionării axelor prioritare de transport din

Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020, încheiat între Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Transporturilor.

Din punct de vedere al capacităţii instituţionale, un obiectiv este îndeplinirea funcţiilor delegate în termenele stabilite, iar altul îl reprezintă organizarea şi efectuarea vizitelor la faţa locului, atât pe durata de implementare a proiectelor, cât şi pe perioada de durabilitate a acestora.

Din punct de vedere al proiectelor fazate, obiectivele sunt pe de-o parte contractarea la termen a tuturor proiectelor fazate ale căror fază II se aprobă prin notificare. Pe de altă parte, asigurarea contractării la termen a proiectelor fazate ale căror faza II nu se aprobă prin notificare.

În ceea ce priveşte noile proiecte, MT are ca obiectiv asigurarea depunerii în vederea evaluării şi selecţiei a proiectelor noi/ne-fazate din portofoliul POIM în termenele şi valorile stipulate de Acordul privind delegarea funcţiilor aferente gestionării axelor prioritare de transport din Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020, încheiat între Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Transporturilor, Anexă nr.2 “Indicatori de performanţă OIT POIM”.

Din perspectiva implementării, un obiectiv este respectarea valorilor minime (fonduri UE) ale cererilor de rambursare procesate la nivelul OIT realizate în conformitate cu prevederile Acordului privind delegarea funcțiilor aferente gestionării axelor prioritare de transport din Programul Operațional Infrastructura Mare 2014 – 2020 încheiat între Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Transporturilor, Anexa nr.2 “Indicatori de performanță OIT POIM”. De asemenea, un al doilea obiectiv este evitarea decomiterii automate a fondurilor disponibile (2018 – 2023), prin procesarea la nivelul OIT a valorilor cumulate de fonduri externe nerambursabile, în conformitate cu prevederile Acordului privind delegarea funcțiilor aferente gestionării axelor prioritare de transport din Programul Operațional Infrastructura Mare 2014 – 2020 încheiat între Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Transporturilor, Anexa nr.2 “Indicatori de performanță OIT POIM”.

Aș menționa ca obiectiv în continuare, introducerea completă, corectă și la timp, a datelor în SMIS 2014+/My SMIS conform procedurilor de lucru ale OIT. În fine, în ceea ce privește indicatorii de program obiectivul îl reprezintă asigurarea atingerii obiectivelor programului aprobat în conformitate cu prevederile Acordului privind delegarea funcțiilor aferente gestionării axelor prioritare de transport din Programul Operațional Infrastructura Mare 2014 – 2020, încheiat între Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Transporturilor, Anexa nr.2 “Indicatori de performanță OIT POIM”.

2. Care sunt principalele direcții pe care doriți să le deblocați, în sensul realizării de investiții/modernizări, dacă există astfel de blocaje la nivelul ministerului? 

Principala direcție pe care dorim să o deblocăm este cea legislativă și operațională. Această rezolvare ne va permite fluidizarea investitiilor și în definitiv, a Master Planului General de Transport al României. Pentru fiecare sector putem menționa câteva din principalele obiective și proiecte:

Pentru sectorul rutier: Lugoj – Deva, Sibiu – Pitești, Comarnic – Brașov, Sibiu – Brașov, Ploiești-Buzău, Bacău- Pașcani, Legătura A3-Aeroport Henri Coandă

Pentru sectorul feroviar: reabilitarea podurilor dunărene, București-Brașov, Timisoara-Arad, Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată.

Transport cu metroul Sectorul multinodal: Timișoara, Cluj Napoca, Bacău, Oradea

Sectorul aerian: Henri Coandă, Băneasca, Traian Vuia – Timișoara, Mihail Kogalniceanu – Constanța

Sectorul naval: porturi Constanța, Tulcea, Galați, Giurgiu, Drobeta Turnu Severin

3. Aveți o vastă experiență în domeniul transporturilor. Care sunt dificultățile cu care se confruntă Ministerul Transporturilor și ce măsuri veți lua sau ați luat deja în acest sens?  

Din punct de vedere al dificultăților pe care le întâmpinăm, o dificultate recurentă este cea a zonei legislative, care nu facilitează întotdeauna o operativizare și o fluidizare a demersurilor noastre de implementare a proiectelor. Din acest punct de vedere, vom face toate demersurile pentru a ameliora situația existentă, prin propuneri de modificări și operativizare. Aş menţiona de asemenea ca element important comunicarea. Comunicarea este un element esenţial în orice organizaţie. Ea poate facilita şi chiar grăbi procesul decizional şi de implementare sau poate, a contrario, sabota un proiect întreg. Astfel, comunicarea este un element pe care l-am promovat încă din ultimul meu mandat ca şi Secretar de Stat în Ministerul Transporturilor, ceea ce şi-a arătat roadele şi-n prezentul mandat, cu foarte multe persoane care s-au bucurat să mă revadă.

4. În ce măsură transportul electric reprezintă o prioritate pentru Ministerul Transporturilor? 

Vorbim aici despre un trend European și occidental de transport “verde”, transport care protejează planeta noastră, supusă și așa la multe provocări din punct de vedere al “sănătații” ei.

Promovarea transportului electric este o prioritate a noastră și colaborăm cu toate ministerele vizate pentru a putea genera și implementa mai ales soluții naționale în acest sens.

5. Din declarațiile dvs. publice știm că Ministerul Transporturilor a avut absorbție zero anul trecut pentru fondurile europene, iar pentru 2017 v-ați propus o țintă de 1,4 miliarde euro. În ce măsură este această țintă tangibilă?

În conformitate cu prevederile Acordului de delegare semnat între MFE și MT, unul dintre indicatorii de performanță ai OIT este reprezentat de valoarea minimă (fonduri UE) a cererilor de rambursare procesate, aceasta fiind estimat la 0,86 miliarde euro. Totodată, din analizele efectuate de către conducerea OIT, pe baza informațiilor furnizate de principalii beneficiari ai POIM, rezultă că la sfârșitul anului 2018 contribuția UE reflectată în declarațiile de cheltuieli poate atinge cifra de 0,94 miliarde euro.

6. Care sunt marile proiecte în domeniul transporturilor pe care le propuneți pentru intervalul 2017-2020? 

Din MARILE PROIECTE pe care le propunem pentru intervalul 2017-2020, aș menționa câteva pentru CFR, Metrorex și CNAIR. Astfel, pentru Metrorex, propunem realizarea ”Legăturii rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional HENRY COANDĂ-Magistrala 6. 1 Mai – Otopeni” Pentru CFR, proiectele principale sunt :

– Reabilitarea liniei cale ferată Frontieră – Curtici – Radna – Gurasada – Simeria pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h Tronson 2 km 614 Bârzava – Ilteu – Gurasada și Tronson 3 Gurasada – Simeria

– Reabilitarea liniei cale ferată Brașov – Simeria, Componentă a Coridorului IV Pan European, pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h, tronsonul Sighișoara – Coșlariu

– Reabilitarea liniei cale ferată Brașov – Simeria, Componentă a Coridorului IV Pan European, pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h, tronsonul Coșlariu – Simeria

Pentru CNAIR, proiectele principale sunt : – Autostrada Transilvania

a.Subsecțiunea Gilău (Cluj Vest) – Nădășelu

b.Subsecțiunea Nădășelu – Mihăilești

c.Subsecțiunea Mihăilești – Suplacu de Barcău

d.Subsecțiunea Suplacu de Barcău – Borș – Autostrada Craiova – Pitești – Modernizare Centura de Sud București

– Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila – Finalizarea proiectelor fazate (32 proiecte).

7. Care este strategia Ministerului Transporturilor în ceea ce privește conceptul european ITS (Sisteme de Transport Inteligent)? 

Guvernul României a adoptat o ordonanţă în anul 2012 care stabileste un cadru de sprijinire a implementării şi utilizării pe teritoriul României a sistemelor de transport inteligente, în mod coerent şi coordonat cu sistemele similare implementate şi utilizate la nivelul Uniunii Europene. Astfel, domeniile prioritare sunt legate de utilizarea datelor de trafic, managementul mărfurilor, aplicații pentru creșterea siguranței și securității rutiere.

Strategia ITS este una integrată la nivel European prin corelarea și utilizarea în mod util a unor seturi de date naționale cu cele ale altor state, în ceea ce privește călătoriile intermodale, informații dinamice cu privire la trafic, armonizarea în vederea interoperabilității a sistemului eCall, informații și prognoze de trafic utile șoferilor.

Prin strategia națională ITS se vizează schimbul electronic transfrontalier de date, actualizarea permanentă de către autorități și întreținerea bazelor de date, informarea în timp real a utilizatorilor de servicii ITS, monitorizarea permanentă a procesului de transport, intervenția autorităților compentente ori de câte ori apar blocaje sau perturbări ale traficului sau periclitări ale siguranței ciruclației pasagerilor și al mărfurilor.

Instrumentele ITS sunt deosebit de utile atât pentru managementul superior al traficului, cât și pentru creșterea calității serviciilor de transport prin informare permanentă, în timp real, dar și prin predictibilitatea unor constrângeri la nivel regional, în ceea ce privește procesul de transport (condiții metorologice, volume de trafic, carteristicile rețelei).

 

Interviu Maria Magdalena Grigore
Secretar de Stat
Ministerul Transporturilor

 

Sursa: Smart City Magazine

 

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.