Au muncit din greu în Anglia, dar au venit acasă să facă agricultură.

0

Șapte olteni au reînviat C.A.P.-ul!

După ani buni de muncă în Marea Britanie și s-au considerat sclavi pentru alții, 7 tineri din județul Olt s-au întors acasă pentru a înființa un C.A.P. modern, prin care să poată să își vândă produsele în marile lanțuri de supermarketuri.

S-au cunoscut în urmă cu câțiva ani, după ce s-au întors din Marea Britanie, când lucrau prin piețe și chiar erau concurenți. Așa au ajuns să facă schimb de informații și, pe alocuri, de muncitori pe care-i angajau cu ziua. Și s-a închegat între ei o prietenie, care acum s-a transformat și într-un parteneriat de afaceri.

Cei mai mulți cultivă în sere și solarii, roșii și ardei, din foarte multe souiuri, dar au și căpșune și zmeură. Afacerea este în plină expansiune, fiecare construind tot mai multe solarii pentru a avea cantitățile necesare în cazul în care hipermarketurile cu care au discutat deja sunt dornice de colaborare. „Deja două dintre acestea s-au arătat interesate să colaboreze cu noi. Acum va trebui să construim cât mai repede depozitul de colectare și procesare a fructelor și legumelor pentru a putea ține cât mai mult timp producția”, ne-a declarat unul dintre băieți.

Marinel, fermierul vocal

Marinel Ciupitu este unul dintre cei mai vocali fermieri din grup. Are deja planul făcut în cap și pus pe hârtie. Știe deja care sunt problemele cu o fermă la malul Dunării, iar una dintre cele mai mari amărăciuni este că oamenii nu prea vor să muncească. „Le dau câte 60-70 de lei pe zi și mâncare și tot refuză să vină la muncă. Am ajuns să mă rog de ei. Mulți pleacă în străinătate și preferă să spele wc-uri decât să muncească pământul aici”, spune Marinel.

A terminal liceu cu profil agricol și este și el eligibil pentru niște fonduri europene, așa că, atunci când a avut această ocazie, nu a ratat-o. Așa a ajuns să își dezvolte afacerea. Cultivă câteva soiuri bune de roșii, de la Precos la Inima de Bou. El este și cel care spune că s-a săturat să fie sclav pentru alții, așa că a ales să vină înapoi acasă și să trudească pământul strămoșesc.

[supsystic-gallery id=’2′]

Ionuț are cea mai dulce afacere din Coperativă

Dintr-un alt colt al încăperii, Ionuț, un alt fermier, ne povestește despre cultivatul căpșunelor. „Am muncit șase ani într-o fermă de căpșuni și zmeură din Scoția, am dobândit niște cunoștințe, studiile mele erau în domeniul agriculturii, dar a fost și o pasiune a mea. Ca și câștiguri, eram undeva destul de sus în Anglia, dar mi-am dorit foarte mult să fac ceva acasă. Sunt momente în care mă gândesc dacă am luat cea mai bună decizie, dar nu mă răzgândesc. O să mergem înainte. Am accesat și măsura Tinerilor Fermieri și am luat cei 40.000, iar acum încercăm să ne organizăm în Cooperativa asta despre care vorbeam”, a declarat pentru Libertatea, Radu Ionuț Victor.

Anul acesta vrea să fructifice avantajul solariilor, pe care le are supravegheate video, și să iasă primul pe piață cu căpșunele, sub brand propriu, dar are și o mica teamă.

Până acum recoltam în cutii de carton, dar de anul acesta voi încerca și în caserole. O să încerc să fac și un brand al meu pentru că este și mai ușor de manipulat, numai că oamenii sunt încă reticenți, vâzându-le atât de devreme în piață cred că sunt import. Ele arată și bine, nu sunt murdare și au și un calibru mare. La mine avantajul este reprezentat de gustul și dulceața lor”, afirmă Ionuț.

Trebuie să lucreze la mentalitatea românilor

Tinerii sunt conștienți că, dacă nu își fac un centru de depozitare și procesare în zonă, vor fi nevoiți să se plafoneze la anumite suprafețe de teren și producții și acolo vor rămâne. „Ca să trecem la nivelul următor trebuie să avem măcar piața de desfacere asigurată că și așa întâmpinăm destule probleme cu forța de muncă”, mai spune Marinel.

Pe de altă parte, Ionuț susține că trebuie să muncească foarte mult, mai întâi la mentalitate pentru că este foarte învechită. „Oamenii credeau că o să vină din nou cu pământurile ca și aport și nu se pune problema. Oamenii trebuie să înțeleagă că asta este o șansă care trebuie valorificată acum sau relativ repede pentru că avem sprijinul PNDR și PAC și trebui să profităm de oportunitatea de a ne organiza în cooperative”, mai spun tinerii fermieri.

Profil de agricultori

George Roșioru este și el unul dintre cei șapte membri fondatori. Plantația lui este în comuna Vădăstrița. Ca și restul băieților, este agronom de profesie, terminând Facultatea de Agronomie din Craiova. În Olt lucrează o suprafață de aproape 20 ha de teren dintre care unul de vinete și ardei, un hectar de dovleac plăcintar, ceva teren cu solarii cu roșii și restul este cultură mare. În urmă cu 3 ani, a accesat și el măsura 6,1 PNDR Instalarea Tinerilor Fermieri și a luat 50.000 de euro.

Un alt fermier dintre cei șapte este Sîrbu Oprea-Alexandru, în vârstă de 28 de ani. El este economistul grupului, dacă-i putem spune așa. „Am început încă din 2011 să lucrez terenul agricol prin preluarea integrala a exploatației de la părinți și cultiv în prezent o suprafață de 60,85 ha de teren agricol”, spune Alex. Cultura predominantă este cea de cereale, urmată de legume în câmp, pe o suprafață de aproximativ 4 ha, cum ar fi ceapa, dovleacul placintar și porumb zaharat. Spune că prin această Cooperativă își dorește să dezvolte sectorul legumicol, iar împreuna cu ceilalți membri să elimine obstacolele apărute în procesul de comercializare a produselor.

Gabriel și Lorin Dănciulescu sunt alți doi frați dintre cei șapte fermieri. Cei doi au revenit în țară după o perioada de 10 ani, cu forțe proaspete, și au înființat o cultura de tomate pe o suprafață totală de 10 ha. „Pentru anul în curs mergem pe o suprafata dublă, cultivând 20 ha cu speranță că totodată cu înfintarea cooperativei legume oltenești să avem o mult mai bună și ușoară piață de desfacere și, de ce nu, o mică procesare internă”, a declarat Gabriel Dănciulescu.

Sursa: Libertatea.ro
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.