Aurul curge, la propriu, în râurile din România

0 385

România este una dintre puținele țări din Europa care dețin această resursă prețioasă, datorită rețelei bogate de râuri şi a zăcămintelor din Munții Carpați.

Râurile noastre aur poartă: de-a lungul istoriei, din apele României s-au extras sute de kilograme de metal preţios. Astăzi, cel mai pur aur aluvionar din Europa nu mai este exploatat, iar valoroasa artă a mănuirii şaitrocului a devenit un meşteşug pe cale de dispariţie.

Înainte de anul 1989, metalul nobil a fost exploatat la nivel industrial prin intermediul a zeci de balastiere, alături de nisip şi pietriş. Producţiile obţinute în perioada regimului comunist depăşeau sute de kilograme pe an.După 1989, în urma privatizării balastierelor, dar şi în lipsa unor reglementări din partea statului, aurul nu a mai fost sortat de nisip şi de pietriş şi a ajuns, în cele din urmă, în materiale de construcţii.

Unde se găseşte aur aluvionar şi cum poate fi valorificat

Aurul, una dintre cele mai valoroase resurse naturale, curge, la propriu, în râuri. Cel aluvionar poate fi extras mai uşor, fără cianuri şi fără tehnologii scumpe, dar se găseşte în cantităţi mai mici.

În România, metalul nobil se găseşte în aluviuni pe majoritatea apelor care izvorăsc din munţii Apuseni şi din Carpaţii Meridionali. Dâmboviţa, valea Argeşului, valea Topologului, Oltul, valea Streiului, valea Pianului, chiar în Banat, cea mai cunoscută ar fi valea Nerei.

Şi în Bistriţa-Năsăud există aur aluvionar, spune geologul Adrian Avramescu care a lucrat în mai multe unităţi miniere de explorare şi prospecţiune din Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Suceava.

„Nu doar în Someşul Mare este aur aluvionar, ci şi în alte râuri din zona montană, în cantităţi care sunt sub limita exploatabilităţii, dar se pot găsi anumite puncte care să aibă o concentraţie ceva mai mare şi care să prezinte un eventual interes economic. Spre exemplu, şi Bistriţa Aurie de pe cealaltă parte a Carpaţilor, are aur aluvionar care, în anumite perioade din trecut, a fost valorificat artizanal. Cei care caută aur merită să facă acest efort, dar mai întâi să se intereseze de zonele în care s-a mai găsit înainte ceea ce arată că, în apropiere, a fost sursa acelui aur care arată că a existat un câmp de filoane care a fost erodat şi apele din precipitaţii au dus aluviunile respective în Someş sau în alte râuri”, a explicat el.

Întrebat prin ce metode poate fi găsit aurul aluvionar, el a răspuns: „Aurul aluvionar a fost căutat pe baza iniţiativei private şi a fost determinată o zonă cu o concentraţie mai mare, în apropierea malurilor râurilor, unde era mai mult nisip care străluceşte, iar nisipul se spăla în nişte site, iar aurul fiind mult mai greu decât apa, rămânea pe sita respectivă sau se utilizau nişte jgheaburi care mai târziu s-au nimt şaitrocuri”.

Specialiştii susţin că în Someşul Mare s-au găsit granule de aur de 21 de carate. Cercetătorii sunt unanim de acord că, în general, aurul provenit din nisipuri este cel mai pur, iar căutătorii de aur s-au îmbogăţit în foarte scurt timp.

Aurul se găseşte în scoarţa terestră în stare pură asociat uneori cu sulfuri de cupru sau fier şi mai poate să fie întâlnit în aluviunile unor râuri. El poate apărea sub formă de granule, foiţe, fulgi sau pepite, foarte rar sub forma de cristale cubice. E galben strălucitor, pirita fiind asemanătoare cu acesta, fiind denumită popular şi aurul proştilor, mulţi căutători de aur păcălindu-se în trecut cu ea.

În România aur s-a găsit la Baia Borşa, Crucea, Baia Sprie, Dognecea, Ciclova Română sau Ilba şi în aluviunile unor râuri precum Bistriţa Aurie, Olt, Someşul Mare etc. Aurul e folosit în medicină, electrotehnică, industria fotografică şi în special pentru bijuterii.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata