„Hit and run”, strategia economică a PSD. Consum record, inflație record. În doi ani, pesediștii se vor face pierduți, iar populația ridică nota de plată

OLYMPUS DIGITAL CAMERA
0

Politicile guvernamentale actuale ne împing cu pași repezi spre tăieri de cheltuieli bugetare și creșteri de impozite și taxe. TVA-ul de 20% este deja sub semnul întrebării, majorarea pensiilor e foarte posibil să fie amânată, investițiile publice se vor tăia pe sfârșit de an și, odată cu ele, orice șansă de creștere economică sustenabilă.

Presiunile inflaționiste au efecte dezastruoase pentru economie. Cu toate că BNR a stabilit de anul trecut o țintă de 3,5%, modul în care Guvernul afectează mersul economiei în 2018 se traduce în valori ale inflației de peste 5. Inflația aferentă lunii mai se înscrie în trendul ascendent al ultimei perioadei, înregistrând o valoare de 5,4% față de 5,2%, cât era în luna aprilie.

Prima și cea mai importantă observație asupra fenomenului inflației este despre cauzele care îl generează, care nu sunt „exogene”, așa cum a afirmat șeful PSD, ci interne, generate în cea mai mare parte de politicile publice ale actualului guvern.

Sintetizând, principalele cauze pot fi împărțite în câteva categorii:

– Creșterile de prețuri la energia electrică și termică, la gazele naturale și la acciza la carburanți. Așa cum știm, accizele sunt un atribut al executivului, iar o majorare a accizelor la carburanți se va transmite cu un efect de multiplicator asupra tuturor bunurilor, prin creșterea costurilor de transport (atât pentru materiile prime, cât și pentru produsele finite). De aici, creșterea prețurilor finale devine inevitabilă pe fondul creșterii costurilor de producție și de transport.

– Creșterile de salarii. Uneori, aceste creșteri reprezintă doar măsuri lăudabile, dar, decise dincolo de posibilitățile economiei și fără o corelație cu productivitatea, ele înseamnă o creștere a cererii. Dacă economia nu produce suficient pentru a acoperi această cerere, se întâmplă două lucruri: cresc prețurile, de aici și inflație, dar cresc și importurile, fapt care a determinat unul dintre cele mai mari deficite comerciale (13 mld. euro) din ultimii 10 ani. Aici merită adăugat faptul că deficitul comercial înregistrat a făcut ca leul să se deprecieze, fapt ce se traduce printr-o creștere a ratelor la creditele contractate în valută. O depreciere a leului de 3% (de la 4.51 în ianuarie 2017 la 4.66 în prezent), înseamnă automat și o creștere a ratelor cu 3%, fără să mai discutăm despre creșterea ROBOR, pe care o considerăm în categoria consecințelor.

– Creșterea consumului. România a înregistrat cea mai mare creștere a consumului din Uniunea Europeană în a doua jumătate a anului 2017. Astfel, creșterea nesustenabilă a consumului și mai ales a consumului din import au cauzat adâncirea deficitului comercial, trend care, din păcate, continuă și la începutul acestui an, deficitul de cont curent ajungând la sfârșitul primelor patru luni la aproape 4 mld. de euro.

Observăm astfel un tablou complex, care ne obligă să luăm în considerare întregul context economic, „the big picture”: politicile publice haotice ale Guvernului au antrenat efecte colaterale asupra tuturor indicatorilor macroeconomici.

Din ceea ce deja se știe din subteranele arcului guvernamental, creierul acestor politici (binomul Vâlcov – Socol) a avut o abordare „hit and run”, lăsând populația să suporte nota de plată.

Efectele sunt majore, persistente, unele având cea mai directă influență asupra fiecăruia dintre noi:

– Erodarea puterii de cumpărare. În medie, salariile nete pe economie au crescut în aprilie 2018 față de aprilie 2017 cu 14,5%, însă, la o inflație de 5,4%, creșterea reală este de 9%. Doar cu atât au crescut pe real salariile în România într-un an de procente amețitoare promise, de dublări și triplări, de revoluții fiscale și bulversări și involuții.

– Creșterea dobânzilor. Robor la 3 luni a crescut de la 0,87%, rata reală de atunci când PSD a preluat guvernarea, și a ajuns la 2,90% în prezent, punând presiune non stop pe creditele populației. Orice creștere a dobânzilor de 1 punct procentual, la un credit mediu de 50.000 de euro înseamnă aproximativ 100 de lei în plus la rata (un proces de erodare a puterii de cumpărare).

– Plafonarea gradului de îndatorare a persoanelor cu salarii mici la un prag maxim de îndatorare de 25 – 30% din venitul net. În acest fel se protejează salariații cu venituri mici de riscul de nerambursare în cazul unor crize, dar această consecință arată cum politicile PSD lovesc tot în cei pe care PSD spune că îi reprezintă.

– Limitarea creditelor. Efectul indus de această limitare se va vedea în scăderea consumului, în venituri bugetare mai mici și un deficit mai mare.

Aceasta este strategia economică a PSD „hit and run”, adică o conduită evazivă de felul „am dat o lovitură economiei, după care ne facem nevăzuți”.

Marilen Gabriel Pirtea
Deputat PNL de Timiș,
Secretar al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Camera Deputaților

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.