Cum se modifica taxa bancara

Ministerul Finanțelor a acceptat o singură propunere relativ importantă dintre cele făcute de bănci în discuțiile privind modificarea taxei și anume eliminarea penalităților în cazul scăderii creditării și/sau a creșterii marjei nete.

Limitarea taxei la un nivel egal cu cel al impozitului pe profit sau păstrarea referințelor ROBOR în cazul contractelor în lei în derulare, nu fuseseră acceptate de Finanțe la finalul discuției.

Băncile s-au întâlnit de trei ori cu Finanțele să discute pe tema taxei bancare. Prima oară, la finele lunii februarie, li s-a cerut observații.
Taxa ar urma să fie redusă de la 1,2% pe an din activele financiare la 0,2% pentru băncile cu o cotă de piață de sub 1% și la 0,4% pentru cele cu o cotă de piață de peste 1%, la ultimele fiind concentrate aproape toate activele din sistem.

Citeste si:  BT diminuează ratele pentru împrumutaţii în franci elveţieni

Băncile solicitaseră ca nivelul taxei să nu depășească pe cel al impozitului pe profit de 16%, ceea ce ar fi reprezentat, practic, o taxarea a profitului cu maximum 32%.

Bancherii au solicitat și ca birul să fie calculat și plătit anual, nu semestrial, unul dintre motive fiind costurile operaționale ridicate cu raportările fiscale multianuale, însă propunerea a fost respinsă.

Din baza de calcul a taxei vor fi excluse active precum: numerarul, soldurile de numerar la banca centrală, creditele neperformante nete de provizioane, titlurile de stat și creditele acordate administrației publice, creditele cu garanții guvernamentale (în principal Prima Casă), creditele și depozitele interbancare. Totodată, la solicitarea băncilor au fost scoase din bază taxabilă și banii din operațiuni repo și reverserepo.

Citeste si:  Bursele europene în creştere după programul de stimulente anunţat de Fed

Chiar dacă bază de calcul scade la jumătate, în fapt va fi taxată doar creditarea privată, ceea ce se bate cap în cap cu intenția declarată a Guvernului de a crește intermedierea financiară în România, aflată la cel mai redus nivel din Uniunea Europeană.

Dacă dinamica creditării este mai redusă, atunci cota de impozitare scade cu mai puțin, după formula: (creșterea soldului creditelor / ținta de creștere a creditării) * 50%. Astfel, spre exemplu, la o creștere a creditului cu 6%, taxa de 0,4% s-ar reduce cu 37,5% la 0,25% pe an.

Citeste si:  A împrumutat 605 milioane de lei la o dobândă de 3,85% pe an

Băncile ar trebui să renunțe la un venit (prin ieftinirea creditelor și/sau creșterea dobânzilor la depozite) doar ca să nu plătească o taxă, lucru greu de justificat în termeni de business.

Al doilea punct important al ordonanței ar modifica OUG 50/2010 privind creditele pentru consumatori și OUG 52/2016 privind creditele ipotecare și schimă articolele referitoare la modul de calcul al dobânzilor variabile în lei. Astfel, pentru creditele în valută, rămâne obligația de raportare la EURIBOR/LIBOR, însă pentru cele în lei dispare cea privind raportarea la ROBOR.

Singurul scenariu în care ratele ar scădea ca urmare a modificării legislației ar fi acela în care băncile ar accepta să reducă dobânzile contractuale,

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata