Diete pentru a evita un preinfarct financiar

Dublarea salariilor medii și a salariului minim în ultimii 5 ani s-au văzut în creșterea cumpărăturilor făcute (majoritatea pe mărfuri de import) care au dus la creșterea mult mai rapidă a importurilor față de cât exportăm. De asemenea, au provocat o creștere a cheltuielilor Statului care au adâncit deficitul bugetar. Pe scurt, ”sângelui” economiei i-a crescut foarte mult colesterolul și nu i-ar strica o dietă ca să-l readucă la normal. Ce e de făcut?

Economistul șef al BCR, dl. Horia Braun a sugerat 3 metode. ”Avem cel mai mare deficit bugetar din Europa. Întrebarea e cum facem ajustarea? E ca o cură de slăbire: fie faci exercițiu fizic- eliberezi mai multe calorii decât consumi, fie să mănânci mai puțin sau să apelezi la metode chirurgicale. Putem să ne ajustăm fie având o creștere economică mai puternică, dar independent de stimulii fiscali, nu prin acordarea de salarii mai mari, pentru că deficitul se raportează la PIB. E apoi varianta tăierii din calorii, adică a tăierii de cheltuieli. Fie că tăiem din cheltuielile publice, fie că sectorul privat se ajustează pentru că are de-a face cu impozite mai mari. Impozite mai mari pot fi acomodate prin reducerea altor cheltuieli. A treia metodă înseamnă programe de austeritate cu care am mai avut de-a face”, a spus Horia Braun, referindu-se la acordul cu Fondul Monetar.

Un avans al PIB-ului mai mare, pentru că deficitul se raportează la PIB. (Greu de realizat în termeni sustenabili- obs. noastră)

Investițiile nu au fost un motor al creșterii în ultimii ani, iar creșterea populației ocupate e limitată la nivelul populației active, aflată într-o tendință de scădere în ultimii 10 ani.

Trei posibile diete pentru a evita un preinfarct financiar. Patru scenarii economice pentru România
Prima soluție: Un avans al PIB-ului mai mare, pentru că deficitul se raportează la PIB. (Greu de realizat în termeni sustenabili- obs. noastră)

Investițiile nu au fost un motor al creșterii în ultimii ani, iar creșterea populației ocupate e limitată la nivelul populației active, aflată într-o tendință de scădere în ultimii 10 ani
Estimările oficiale ale creșterii PIB potențial presupun o contribuție ridicată și constantă a productivității totale a factorilor (3,4%)

A doua dietă (mâncatul mai puțin, cum ar veni) se referă la tăierea din cheltuieli, atât din cele publice (beneficii), cât și din cele private. Poate fi făcută pe cale naturală sau prin impunerea unor taxe/impozite noi, obligând mediul privat să taie din alte cheltuieli pentru a le putea plăti.

A treia dietă (intervenția chirurgicală) e impunerea unui program de austeritate în genul celui avut cu FMI.

Soluția? ”Metoda ardelenească: câte un pic din fiecare”, explică Horia Braun. Această variantă este fezabilă doar în lipsa unor șocuri inflaționiste sau apariției unor șocuri externe și presupune o productivitate sporită atât a sectorului privat, cât și a celui public (colectare, cheltuire ban public, fără măsuri disruptive). De asemenea, mai adaugă economistul șef al BCR, soluția implică o depreciere graduală a leului, o creștere graduală de dobânzi și tăiere graduală a deficitului.

-În ultimii 5 ani salariile în sectorul public s-au dublat, salariul minim s-a dublat și el. În sectorul privat creșterea a fost ceva mai domoală, o creștere de 60% . Referința pentru creșterile salariale ar trebui să fie nivelul productivității. Aceasta a crescut cu aproape 50%, iar cursul de schimb – care ar mai fi putut să ajute- a avut o depreciere de circa 5,3%. Acestea s-au reflectat și în evoluția celor două deficite- cel bugetar și cel de cont curent.
-Problema e că mergem pe același model și în 2019- salariile vor crește cu peste 10% în timp ce productivitatea va crește cu 3% (dacă adăugăm și inflația ajungem la 7%),iar asta se vede în competitivitatea producătorilor români. Și se va vedea și în deficitul de cont curent, care reprezintă pentru România cea mai mare vulnerabilitate. Acesta a fost și indicatorul care înainte de criză ne-a arătat că avem o problemă și cel care reflectă cel mai bine excesul de cerere, întrucât la noi acest exces nu se duce în inflație ci în deficitul de cont.
-Problema acestor deficite e aceea că ele trebuie finanțate. Sunt țări cu deficite mult mai mari dar câtă vreme vine un investitor și le finanțează, nicio problemă. Noi nu suntem însă în această situație.
-Tot zgomotul de la începutul anului cu OUG 144 ne-a arătat capacitatea destul de limitată a investitorilor locali de a finanța deficitul bugetar și nevoile de finanțare ale Statului. Depindem prin urmare de investitorii străini, de capitalul străin, ca toate țările din jurul nostru. În situația unei politici fiscale laxe, dacă depășim limita de deficit de 3% în combinație cu o recesiune în zona euro ar fi un scenariu pesimist care ar duce la o depreciere importantă a leului.
Cele 4 scenarii avansate de economistul șef al BCR:

Scenariul I (cel mai probabil)- de aterizare lină:
– Decelerare PIB, dar fără recesiune
– Creșteri salariale însemnate dar într-un ritm atenuat
– Slăbire RON, stabilizare deficit extern
– Rate ale dobânzilor stabile
– Taxe/impozite crescute pt a finanța creșterile de salarii și pensii

Scenariul II de relansare (următorul ca probabilitate):
– Creștere PIB mânată de investiții
– Încetinire rapidă a creșterilor salariale
– Stabilizare a ratei inflației
– Politici monetara + fiscala anticiclice
– Deficit extern finanțat integral de intrări de capital (ISD, fonduri UE)

Scenariu III , cel de supraîncălzire:
– Creștere PIB alertă
– Expansiune rapidă deficit extern
– Creșteri salariale de două cifre
– Puseuri inflaționiste
– Lipsa coordonării între politici

Ultimul, scenariul IV, cel al unei aterizări dure. Improbabil, dar existent:
– Deficitele gemene scăpate de sub control
– Depreciere leu & dobânzi ridicate
– Scăderea rating-ului suveran
– Program de finanțare UE/FMI cu condiționalități de austeritate fiscală
– Recesiune economică

sursa hotnews.ro

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.