Bătălia pentru cea mai mare rezervă de petrol a lumii.

Ministrul de externe Jorge Arreaza a anuntat ca Venezuela este pregătită să reziste în cazul unui atac militar al Statelor Unite ale Americii.
“Suntem pregătiţi pentru toate scenariile. Primul este diplomaţia, dialogul, pacea”, dar dacă Statele Unite “optează pentru calea militară, avem o forţă armată, un popor, o miliţie naţională care ar fi capabile nu doar să reziste şi să lupte, dar şi să câştige”, a declarat Jorge Arreaza, într-o conferinţă de presă.

“Să dialogăm!”, a îndemnat el, notând însă că “opoziţia nu poate dialoga cu noi pentru că nu are permisiunea Statelor Unite”.

După o tentativă eşuată de lovitură de stat militară, la care Juan Guaido este recunoscut preşedinte interimar de SUA şi de alte în jur de 50 de state, situaţia in Venezuela este tensionată. Iar autoritatile de la Washington au lansat săptămâna trecută o ofensivă pe toate planurile pentru a creşte presiunea asupra preşedintelui socialist al Venezuelei, Nicolas Maduro.

Şeful diplomaţiei americane, Mike Pompeo, a afirmat că preşedintele Donald Trump este pregătit, dacă va fi necesar, să ordone o intervenţie militară în Venezuela.
Ministrul rus Serghei Lavrov a adresat un apel Statelor Unite şi aliaţilor lor “să renunţe la planurile lor iresponsabile şi să acţioneze exclusiv în cadrul dreptului international”. Si a avertizat Washingtonul în privinţa “consecinţelor oricărei acţiuni nesăbuite”.

De cealaltă parte, Mike Pompeo a declarat că ruşii “trebuie să plece” din Venezuela, subliniind că “toate ţările care se amestecă în dreptul poporului venezuelean de a restabili democraţia trebuie să plece”.

Iar ministrul de externe Jorge Arreaza a mai afirmat că guvernul de la Caracas dezvoltă “mijloace alternative la sistemele de schimb financiare” cu aliaţii săi Rusia şi China, pentru a “ocoli blocada americană”. O delegaţie din Venezuela va fi prezentă la forumul economic de la Sankt-Petersburg din luna iunie, a spus Arreaza, evocând o posibilă participare a preşedintelui Maduro.

Criza îndelungată din Venezuela ar urma să domine agenda şefilor diplomaţiilor din Rusia şi Statele Unite ale Americii – Serghei Lavrov şi Mike Pompeo, care se vor întâlni luni în marja Consiliului Arctic în oraşul finlandez Rovaniemi.
În condiţiile în care economia Venezuelei este ruinată, Moscova şi Washingtonul se acuză reciproc de exacerbarea situaţiei din ţara latino-americană.

Washingtonul îl susţine pe liderul opoziţiei venezuelene Juan Guaido, autoproclamat preşedinte interimar, în timp ce Moscova a trimis consilieri militari pentru forţele guvernamentale loiale preşedintelui Nicolas Maduro.
”Nu vrem ca cineva să se joace cu Venezuela”, declara secretarul de stat american Mike Pompeo duminică la Fox News înainte de călătoria spre Finlanda.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-a întâlnit între timp duminică la Moscova cu şeful diplomaţiei venezuelene Jorge Arreaza.

În 30 aprilie, SUA au impus embargo pe petrolul venezuelean, cu scopul afişat de a-l obliga pe preşedintele Nicolas Maduro să plece de la putere. Iar embargoul interzice oricărei întreprinderi americane să cumpere petrol de la compania petrolieră publică venezueleană PDVSA sau de la vreuna dintre filialele sale, iar oricărei entităţi străine să folosească sistemul bancar american pentru a-şi furniza aurul negru venezuelean.
Venezuela, care stă pe cel mai mare zăcământ de petrol al lumii, exporta la sfârşitul lui 2018 o jumătate de milion de barili pe zi către Statele Unite, iar trei sferturi din veniturile sale petroliere provin de la clienţi americani. Citgo, deţine rafinării, oleoducte şi participaţiuni la terminale petroliere pe teritoriul american, iar mii de staţii de alimentare cu carburant poartă însemnele Citgo, cu statut de franciză.
După Statele Unite şi China, India a fost al treilea importator de petrol venezuelean în 2017. Iar societăţile indiene au început deja să se retragă, în perspectiva sancţiunilor, lăsând China şi Rusia drept principalii susţinători ai preşedintelui Maduro.

Contrar aparenţelor, nu exportul petrolului contează cel mai mult pentru Venezuela, ci importurile sale, în contextul în care economia ţării depinde de importul a 120.000 de barili pe zi de ţiţei uşor, care este necesar să fie amestecat cu ţiţeiul cel mai greu pentru a fi revândut. Caracasul va fi nevoit să se îndrepte către alţi furnizori, ceea ce urmează să-i crească costurile de producţie.

Loading...
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.