Creșterea consumului intern de produse ecologice este cel mai eficient mijloc de creare a brandului de țară la export – ”Romanian Organic Garden”

Datorită programului de pomovare derulat prin proiectul “Servicii integrate de export pentru IMM-urile din România”, realizat în cadrul Programului de Cooperare Elvețiano-Român pentru reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, producătorii români au avut oportunitatea de a lansa sau de a testa produsele ecologice, sub brand propriu, la export.

Peștele afumat sau mierea, suplimentele alimentare pe bază de cătină sau polen, cosmeticele din lavandă sau lapte de capră, gemurile și sucurile din fructe de pădure sau brânza, uleiurile presate la rece sau vinurile din struguri, dar și din coacăze, toate acreditate la standarde ecologice europene, au reușit să obțină aprobarea unor clienți exigenți de pe piețe cu o cultură a consumului de produse bio.

”Contactul cu tipul de client de pe piețele foarte mari a fost în sine o experiență unică, dar la fel de importante au fost și lecțiile pentru ceea ce avem de făcut în continuare, acasă la noi, în primul rând. Producătorii au nevoie să se unească sub branduri umbrelă, sectoriale, pentru a intra în atenția consumatorilor externi. Oferta pe aceste piețe este atât de abundentă, încât de unul singur nu poți susține efortul de promovare necesar pentru a reuși să-ți consolidezi poziția pe piață”, spune Marian Dobrilă, managerul proiectului.

Se pot vedea cel mai bine consecințele lipsei unui brand de produs pe piața mierii, spre exemplu, unde România a ajuns cel mai mare producător european de miere, dar are un export valoric mult în urma altor state europene, inclusiv în ceea ce privește vânzările pe piața chineză. (1)

”Dacă vrem să vedem cum arată poveștile de succes la export, să ne uităm la modelul Danemarcei pe piața chineză.  În planul de acțiune al statului danez, „Împreună pentru mai multe produse ecologice”, există clar menționat faptul că guvernul lucrează pentru a înlesni exportul de produse daneze în China”(2), arată Dorin Dogar, exportator de fructe de pădure și produse apicole din Mureș, vicepreședinte al Asociației Procesatorilor Ecologici din România și care din 2012 are un asociat chinez pentru distribuția de miere.

Analizând modelul danez, intri în contact cu un întreg ecosistem de înlesniri. Spre exemplu, procedeul de acreditare, inclusiv laboratoarele de certificare, sunt sub controlul direct al statului. În mod particular acesta poate fi un atu și în fața autorităților chineze, unde încrederea în calitatea produsului este esențială. Dar principala carte de vizită a produselor daneze stă în faptul că provin dintr-o piață care are cel mai mare consum de produse ecologice pe cap de locuitor din lume.

Recenta reducere a TVA-ului pentru produsele ecologice poate fi considerată un semnal de politică publică pentru dezvoltarea sectorului, dar România mai are de făcut încă mulți pași înainte pentru a atinge acest deziderat. (3) ”După modelul altor țări europene, statul ar putea să intervină direct pentru a stabili ca măcar un procent din achizițiile publice (pentru școli, armată etc.) să fie de produse organice. Sau, în licitațiile publice, un criteriu de departajare poate fi lanțul scurt de aprovizionare, care să reducă numărul intermediarilor dintre fermier și consumator. Vorbim apoi de un întreg proces de educare a publicului cu privire la alimentația sănătoasă”, spune Aurel Blaj, președintele cooperativei Bio Carpathia, specializată în procesarea lactatelor. În acest moment produsele cooperativei sunt distribuite în România ca produs regional doar în câteva magazine, pentru că intrarea într-o rețea mare de retail la nivelul țării presupune costuri greu de susținut.

Înainte de a-și pune întrebarea ”a fi sau a nu fi pe piețele externe”, producătorii români sunt însă nevoiți să-și pună mai întâi întrebarea ”a fi sau a nu fi producător agricol în sistem ecologic”. Agricultura ecologică este încă prea puțin încurajată local și de multe ori este o afacere din pasiune, de completare pentru antreprenori. ”Paradoxal, poate, participarea la târgurile internaționale prin intermediul Programului de Cooperare Elvețiano-Român ne-a dovedit că bătălia la export începe de acasă. Producătorii au asimilat rapid lecțiile primite și sunt mai deschiși spre a se asocia în cooperative. Formează deja clustere cu institute de cercetare, vor să inoveze, fiind, așadar, preocupați să fie mai eficienți împreună. Dar, la nivel general, trebuie căutate soluții pentru ca România să nu rămână doar un furnizor apreciat de materie primă ecologică, ci și un brand pe piața produselor ecologice procesate, câștigând mai întâi votul consumatorului local. Doar așa producătorul român va avea forța să susțină și exportul de produse cu valoare adăugată mare, iar consumatorul extern va avea mai multă încredere în produsul respectiv”, conchide Marian Dobrilă.

Pentru o discuție pe tema agriculturii ecologice românești la export, din perspectivă internă și internațională, vă așteptăm pe 2 iulie, începând cu orele 10:00, la Palatul CEC, Calea Victoriei nr. 13, la evenimentul de închidere a proiectului “Servicii integrate de export pentru IMM-urile din România”.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.