Cauze mai puţin cunoscute ale infarctului

Atac de cord fac nu doar vârstnicii, obezii ori cei care mănâncă gras, ci şi persoanele care au infecţii aparent banale ori care iau anumite suplimente alimentare.

Pentru a preveni un infarct, este mai important să ai un nivel crescut al colesterolului „bun” (HDL) decât un nivel scăzut al celui „rău” (LDL), susţin cercetătorii Universităţii Indiana din Statele Unite ale Americii.

Colesterolul „bun” menţine vasele de sânge suple, prevenind formarea plăcilor de aterom care se află la originea celor mai multe probleme cardiovasculare.
„Să ai un nivel crescut al colesterolului total nu este un lucru neapărat rău, ba chiar poate fi un lucru bun când componenta HDL este mare. De partea cealaltă, să ai un nivel scăzut al colesterolului total nu este neapărat în regulă, pentru că poate ascunde un nivel al colesterolului bun sub limitele recomandate”, explică autorul studiului, medicul William Tierney.

El este de părere că potocoalele terapeutice ar trebui să ia în calcul şi creşterea valorilor HDL, nu doar scăderea LDL în scopul prevenirii infarctului.

Infecţiile, un alt risc

Ai fi surprins poate să afli că arterele se pot îngusta chiar dacă nu ai probleme cu nivelul colesterolului. Acest fenomen, numit ateroscleroză, poate fi declanşat sau, cel puţin, agravat şi de infecţii, mai ales de cele cu virusuri.

Nu s-au identificat deocamdată foarte clar mecanismele prin care ele influenţează sănătatea cardiacă. Specialiştii bănuiesc că ar afecta în mod direct structura pereţilor arteriali, că perturbă metabolismul colesterolului şi al altor grăsimi ori că favorizează formarea cheagurilor de sânge.

În experimente de laborator, s-a observat că virusul varicelo-zosterian (care produce varicelă şi zona zoster) accelerează fenomenul de ateroscleroză, iar datele epidemiologice arată că frecvenţa infarctului este mai mare iarna, motivul fiind legat, cel mai probabil, şi de infecţiile respiratorii din sezonul rece.

În prima săptămână de la debutul gripei ori răcelii, riscul de atac de cord se dublează, potrivit unui studiu publicat în urmă cu câţiva ani. Şi citomegalovirusul, despre care se credea că ar fi aproape inofensiv la adulţi, ar putea induce un infarct, dar numai în cazul bolnavilor cardiaci.

Dintre bacterii, s-a demonstrat că cele care provoacă parodontoză (boală ce afectează structurile care menţin dinţii) favorizează atacul de cord. Principala bacterie din cavitatea bucală care a fost asociată cu acest risc este Streptococcus sanguis. S-a observat că ea contribuie la formarea cheagurilor de sânge.

Bolile renale afectează arterele

Dacă suferi de o boală cronică de rinichi, trebuie să ştii că ai un risc mai mare de atac de cord. Boala cronică de rinichi apare atunci când cele două organe îşi pierd rolul de filtrare a sângelui şi de eliminare a toxinelor din corp.

Netratată, ea evoluează spre insuficienţă renală, care survine atunci când o porţiune mai mică de 10% dintr-un rinichi rămâne funcţională. Complicaţiile cardiace se instalează adeseori cu mult înaintea insuficienţei renale şi ele sunt principala cauză de deces la aceşti bolnavi.

Când rinichii nu mai sunt pe deplin funcţionali, în circulaţia sangvină se acumulează în exces calciu şi fosfor. Se pare că aceste două minerale îngustează şi rigidizează arterele.

Un alt mecanism prin care bolile cronice de rinichi favorizează atacul de cord are legătură cu nivelul crescut de homocisteină din organismul bolnavilor. Homocisteina este un aminoacid care deteriorează pereţii arterelor şi favorizează formarea de cheaguri de sânge.

Ea contribuie, de asemenea, la apariţia atacurilor cerebrale şi a maladiei Alzheimer. Nu în ultimul rând, persoanele care suferă de boală cronică de rinichi sunt mai predispuse la anemie, iar aceasta antrenează îngroşarea peretelui ventriculului stâng.

Prudenţă cu suplimentele cu calciu!

Pe prospectul suplimentelor alimentare cu calciu ar trebui adăugat încă un efect secundar, dacă ţinem cont că tot mai multe studii au semnalat în ultimii ani o asociere cu infarctul miocardic.

Cercetătorii de la Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă, care au publicat unul dintre aceste studii anul trecut, susţin că acest risc există mai ales în cazul femeilor în vârstă care iau calciu pentru a stopa osteoporoza (demineralizarea oaselor).

Există şi specialişti care susţin că, dimpotrivă, calciul are efect protector pentru inimă. Este bine să pui în balanţă, împreună cu medicul tău, beneficiile şi riscurile administrării acestui mineral.

Tinerii cu psoriazis, vulnerabili

Această boală dermatologică este un factor de risc pentru infarct la fel de important precum diabetul, potrivit medicului Joel M. Gelfand, profesor dermatolog la Universitatea din Pennsylvania, care a făcut un studiu în acest sens.

Asocierea cu atacul de cord a fost observată mai ales la tinerii cu psoriazis şi la bolnavii cu formele severe ale bolii. Specialistul a explicat că boala produce o inflamaţie cronică în corp, iar aceasta favorizează bolile cardiovasculare.

Poluarea stresează inima

Monoxidul de sulf, oxizii de azot şi dioxidul de sulf pe care-i inhalează cei care stau în oraşe poluate provoacă inflamaţii ale pereţilor vasculari şi accelerează depunerea grăsimilor pe aceştia.

În plus, aceste substanţe activează sistemul nervos simpatic, al cărui răspuns va fi creşterea ritmului cardiac şi tensiunii arteriale, precum şi eliberarea hormonilor de stres.

Câteva zile de trai într-un oraş poluat sunt suficiente pentru a declanşa un infarct sau un accident vascular cerebral, potrivit unui studiu publicat în numărul din februarie al „Revistei Asociaţiei Medicale Americane”.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.