Ce poate face România ca să ridice nivelul de trai?

Foto: Economica.net

Adina Vălean este preşedintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare şi Energie din Parlamentul European, adică formaţiunea care se ocupă de informaţia tehnologiei, telecomunicaţii şi desigur, viitorul energetic în Uniunea Europeană. Toate aceste domenii sunt importante pentru România, care are deja atuuri să se transforme într-un jucător recunoscut. Însă, este nevoie şi de planuri pe termen lung făcute de politicienii din ţară. Parlamentul European dă direcţia spre care se mişcă lucrurile.

Cine nu doreşte prosperitate? Politicienii din toate statele lumii vorbesc despre asta şi unii chiar pun în practică planuri pe baza avantajelor naturale, ca să ridice nivelul de trai din ţările lor. Ce poate face România la acest capitol? Exact acelaşi lucru. Să profite de atuurile pe care le are, de pildă dacă vorbim despre energie, să îşi facă o strategie şi să lucreze cu instituţiile europene ca să o transforme în realitate.

,, Despre strategia de aprovizionare a Uniunii Europene, cu gaz sau altă formă de energie, se discută în Parlamentul European încă din 2008. Îmi aduc aminte că am fost unul dintre cei care au lucrat pe un dosar de strategia aprovizionării cu gaz pentru Uniunea Europeană. Chestiunea legată de securitate este mai veche, Uniunea, comisiile succesive europene au pus în practică propuneri, diverse proiecte legislative, care acum sunt adoptate sunt legislaţie europeană. Dincolo de asta, viziunea mea personală, pe care am promovat-o ca politician în activitatea mea în Parlamentul European, în cadrul Comisiei de Industrie, foarte multă vreme, este aceasta: dacă Uniunea Europeană are o infrastructură interconectată peste tot în continent, cu mai multe puncte de intrare, atunci acele puncte de intrare care pot fi terminale de gaz lichefiat sau alte forme, toate acele puncte de intrare o conectează cu piaţa globală de energie. Şi atunci practic, nu eşti legat de un punct, de un loc, asta este cea mai bună independenţă energetică, în sensul în care să fii conectat la piaţa globală şi să poţi să-ţi iei de oriunde din lume, energia sau sursa de care ai nevoie. Suntem aproape de asta, pentru că, pentru a pune în practică această teorie am adoptat legislaţie în Parlamentul European, în Uniunea Europeană mai larg. De exemplu, facilitatea de conectare europeană, aşa-numitul Connecting Europe Facility, care este de fapt un proiect de finanţare a exact interconectoarelor de structură în energie, bine, mai mult, şi pentru transport şi pentru digital şi pentru reţelele de telecom, dar, pentru energie, că m-aţi întrebat despre asta, există finanţare, pentru că aceste proiecte nu sunt neapărat comerciale, adică nu există un promotor de proiect, mai ales pe un interconector de gaz să zicem cu un reverse-flow între două state vecine, nu există un caz comercial pentru asta neapărat şi atunci Uniunea Europeană pune bani, în general prin instrumente financiare, adică garantează de la Banca Europeană de Investiţii proiectul, astfel încât acesta se poate finanţa ieftin, din surse private. Deci avem mecanismele puse la punct, avem infrastructura, majoritatea interconectoarelor, mai trebuie să lucrăm puţin la mecanismele de piaţă internă pentru energie, care nu este în acest moment completă,”a spus Adina Valean.

România însăşi are o resursă uriaşă, încă neexploatată de gaze, în Marea Neagră, dar, noi stăm prost cu infrastructura.

,, Eu cred că aceasta reprezintă o politică de nişă, în care România poate să fie un factor de stabilitate şi un provider de energie pentru Uniunea Europeană. În general, pentru a fi într-un hub regional un jucător important, trebuie să ai suficient volum. Ori, cred că România cu resursele pe care le are, le-a descoperit şi cu interconectoarele eventuale spre sud, spre Grecia, spre celelalte resurse care sunt descoperite şi în proces de a fi, de a începe exploatarea pe toată partea de est a Mediteranei, se poate conecta la un volum de gaz, care să facă din ea un hub regional. Acum, hub-ul regional, v-am spus, îi trebuie volum, dar îi mai trebuie ceva. Îi trebuie un mecanism de piaţă, un mecanism aproape bursier. Nu trebuie să inventăm aceste lucruri, pentru că ne putem uita la balance point, în nordul Europei, acolo unde avem volume de gaz, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, unde tranzacţiile de gaz se fac în timp real, la preţurile de bursă şi de piaţă, ceea ce reprezintă forma cea mai avansată de securitate energetică pentru regiunile respective. Exact cum spuneam la început, dacă eşti conectat la piaţa globală, practic nu ai emoţii că poţi rămâne fără sursa de energie sau că eşti dependent de un preţ prea mare al ei,” a mai spus presedinta Comisiei.

,,Vă spun că poate ştiu mai multe despre piaţa de gaz din Olanda, Norvegia sau Marea Britanie, decât ştiu despre România, pentru că la noi există un pic o cultură distinctă faţă de cultura asta deschisă faţă de piaţă şi de transparenţă parlamentară. În ţările nordice, în general, toate deciziile privind strategiile energetice ale ţării respective se iau în dezbatere publică, în parlament, care după aceea dă o oarecare direcţie către reprezentanţii din diverse structuri europene pentru a susţine o idee sau alta. Aici cred că România mai are puţin de lucru. Ceea ce voi face, am încercat de-a lungul timpului, atât cât s-a putut să am contacte bune cu reprezentanţii industriei energetice din România, tocmai pentru a înţelege specificităţile. Acum că am această poziţie de preşedinte al Comisiei de Industrie, vreau foarte rapid, de fapt chiar am şi început să intru în legătură cu câţiva din jucătorii energetici români, pentru a înţelege puţin care sunt nevoile în piaţa românească. Ceea ce pot să-i asigur este că o gândire, o viziune europeană există, există şi metode de finanţare, deci bani şi idei există, mai trebuie să vedem care sunt nevoile concrete în piaţa românească. Şi ceea ce nu se poate face, bun, acum trebuie să existe şi o anumită calitate a deciziei politice, în ceea ce priveşte politica energetică românească şi asta depinde foarte mult de cei care ne conduc, la Bucureşti. Dar, dincolo de asta, spuneam că există idei, există finanţare şi cu o bună cooperare între cei care au acces într-o parte sau alta cred că am putea face ceea ce spuneam, din România, un jucător extraordinar de important pe piaţa europeană. Pentru gaz anume vreau să vă spun, România este în momentul de faţă al patrulea producător, atât cât are, este totuşi al patrulea producător din Uniunea Europeană, trebuie spus că în politica următorilor 5 ani va exista o accelerare a reducerii emisiilor de CO2, la nivel european, pentru a pune în practică politicile de climă. Ce înseamnă asta? Că rapid, la nivel european va fi necesară trecerea de la cărbune, la gaz. Şi atunci România are o oportunitate, o fereastră de oportunitate extraordinară, dacă reuşeşte să-şi constituie prin interconectoare şi o politică economică modernă, volumele de gaz astfel încât să poată să reprezinte un nod de tranzacţionare european,” spune Adina Valean.

sursa digi24.ro

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.