5 factori care influențează calitatea boabelor de cafea

Foarte mulți dintre cei care consumă cafea susțin că nu pot funcționa fără să savureze zilnic această licoare magică. Gustul bogat, amprenta intensă și aroma desăvârșită sunt cele care îi oferă cafelei calitățile impresionante ce o fac să fie una dintre cele mai îndrăgite și populare băuturi de pe glob. 

Datorită notorietății sale, piața cafelei oferă o multitudine de sortimente. Pentru a fi siguri de autenticitatea și gustul produsului pe care îl aleg, consumatorii trebuie să înțeleagă și să evalueze factorii care influențează materia primă. Producătorul are un impact deosebit asupra aromei, acidității sau consistenței băuturii obținute din boabele procesate. O cafea Aromao se bucură de un corp bine definit, de o spumă delicată, de un retrogust dulce și de o culoare deosebită. Descoperă factorii principali care determină calitatea cafelei.

 

Genotipul boabelor de cafea

Aspectul cheie care influențează mărimea, culoarea, forma, compoziția chimică și aroma boabelor de cafea este genotipul. 99% din producția mondială de cafea este acoperită de cafeaua Arabica și Robusta, însă există varietăți considerabile între aceste două sortimente. Boabele de cafea Arabica sunt mai mari și mai dense decât cele Robusta, 100 de boabe din prima categorie cântărind 18.22 g, în timp ce același număr din al doilea tip are o greutate de doar 12.15 g.

Culoarea este o altă caracteristică distinctă a boabelor de cafea. Robusta produce unele în nuanțe maro, spre deosebire de Arabica, ale cărei boabe au o nuanță albastră-verzui. Forma, structura și culoarea sunt rezultatul genotipului, dar și al factorilor de mediu. 

De asemenea, genotipul influențează și compoziția chimică sau aroma. Robusta conține un procent de 1.6-2.4% cafeină, iar Arabica 0.9-1.2%. Totodată, boabele de cafea Robusta au un gust amar, consistență și aciditate scăzută, iar cele Arabica sunt mai aromate, oferă o aciditate perceptibilă, însă mai puțin corp.

 

Altitudinea la care sunt crescute

Un rol esențial în calitatea cafelei îl are și altitudinea la care acestea sunt crescute. Arborii care cresc la o altitudine mai mare oferă cafelei o aromă mai intensă și un gust mai dulce. Fiecare 100 de metri corespund unei scăderi a temperaturii cu 0.6oC. Umiditatea crescută și precipitațiile determină creșterea arborilor de cafea, dar favorizează și dezvoltarea dăunătorilor.

Originile cafelei Arabica sunt în zonele muntoase din Etiopia, calitatea și aciditatea acestui sortiment crescând odată cu altitudinea. Temperaturile moderate prezente la înălțimi mari permit o maturizare lentă și uniformă a fructului, iar boabele de cafea devin mai dense, dure, bogate în zaharuri și substanțe solubile.

Arabica și Robusta au cerințe diferite de temperatură. Dacă, prin originea sa, Arabica este susceptibilă a se dezvolta la temperaturi joase, Robusta agreează o temperatură medie de 24-26oC.

 

Solul utilizat pentru cultivare

Arborele de cafea solicită un sol profund, bine structurat, cu un conținut ridicat în materiale organice. Solurile cele mai favorabile sunt cele forestiere, însă se pot realiza plantații și în zonele de savană. 

Cultivarea arborilor de cafea se face pe solurile acide cu un pH de 4.2 – 5.1, lutoase sau vulcanice. Solurile fertile produc boabe mai mari de cafea, utilizarea azotului contribuind la creșterea producției, dar li la reducerea densității și calității acestora. Excesul de azot sporește cantitatea de cafeină, ceea ce conduce la un gust mai amar. Lipsa fierului, a magneziului și zincului, precum și o concentrație mare de calciu și potasiu afectează în mod negativ calitatea boabelor.

Apa este importantă pentru cafea, rezultate mai bune obținându-se în regiunile unde precipitațiile sunt de 1.500 – 1.800 mm pe an, fiind distribuite pe sol, în mod uniform. Robusta solicită precipitații mai mari decât Arabica, dar totodată rezistă foarte bine și la o perioadă de secetă scurtă.

Administrarea recoltei de cafea

Plantațiile de cafea sunt de două tipuri, respectiv intensive și extensive. În cazul primei variante, se utilizează mijloace tehnologice pentru administrarea recoltei. Pentru cea de-a doua, deținută de regulă de micii fermieri, este folosită umbra, cu scopul de a beneficia de o mai bună acțiune bună asupra fructificării.

Este importantă protejarea solului împotriva eroziunii prin amenajări speciale și acoperirea cu o plantă leguminoasă. La fel ca în cazul oricărei plante, se folosesc îngrășăminte organice și minerale pentru fertilizarea culturilor de cafea.

 

Prelucrarea boabelor de cafea

Recoltarea cafelei se face în perioade diferite deoarece doar boabele pe deplin mature dezvoltă o calitate corespunzătoare. Prelucrarea fructelor trebuie să fie realizată cât mai repede posibil, fără să se depășească 20 de ore de la recoltat. 

Acestea pot fi prelucrate prin metoda umedă, care presupune sortarea și curățarea fructelor și apoi spălarea lor pentru a fi îndepărtată pulpa care înconjoară boabele de cafea. 

Există și varianta prelucrării prin metoda uscată. Acest lucru înseamnă că, după recoltare, fructele sunt lăsate la uscat pe platforme din beton pentru două sau trei săptămâni, după care sunt separate de pulpă.

Cafeaua se comercializează de obicei sub formă de boabe verzi, prăjirea fiind un proces de pregătire al țării care o achiziționează.

Calitatea finală a băuturii este influențată de fiecare factor în parte și de toate etapele de procesare pe care le traversează boabele verzi. Condițiile de depozitare au și ele un rol important, umiditatea aerului fiind esențială pentru aroma, gustul, mirosul și dezvoltarea boabelor de cafea. 

Loading...
loading...
Citește și
Loading...
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.