Degringolada romaneasca la Bruxelles. Cum si-a riscat Romania credibilitatea pe plan extern si cine raspunde

Dupa ce vestea ca Laura Codruta Kovesi a primit si votul de incredere al Consiliului Uniunii Europene s-a asezat si entuziasmul unora, pe de o parte, si resentimentele altora, pe de alta parte, s-au consumat, am putut vedea in toata splendoarea ei degringolada in care Romania isi joaca credibilitatea pe plan extern, intr-o epoca in care calculele geopolitice sunt esentiale.

Intregul „dosar” Kovesi a fost, de la un capat la celalalt, o compromitere a felului in care Romania vrea sa arate in ochii partenerilor externi si ai institutiilor europene.

Guvernul roman a instrumentat – atat la vedere, cat si subteran – o campanie de denigrare, diabolizare si intimidare contra unui cetatean roman care, pe cont propriu, s-a inscris intr-o competitie pentru o functie europeana.

Inversunarea si tehnicile staliniste cu care o institutie oficiala a statului a pus in functiune un aparat imens, in care a implicat alte institutii ale statului si europarlamentari romani, au creat rumori in birourile institutiilor europene.

A fost o campanie construita pe schemele cazurilor de infierare sovietica, cu furie si resentimentul de a o vedea pe fosta sefa a DNA, de care Guvernul abia scapase, prin instrumentul sau „tehnocrat”, ministrul Tudorel Toader, selectata de comisiile Parlamentului European pentru a conduce viitorul Parchet European.

Sigur, toata lumea de la Bruxelles a inteles la un moment dat ca e vorba despre un Guvern-marioneta, controlat de un lider politic balcanic cu ambitii iliberale si mai cu seama cu o frica enorma de inchisoarea in care a si ajuns, pana la urma.

Dar a fost mai greu de inteles cum de statul roman, prin celelalte institutii ale lui, a permis ca lucrurile sa degenereze si ambasadorul roman la UE sa voteze expres contra unui cetatean roman, blocand-o astfel nu doar pe Kovesi, ci si procedura de desemnare a unui procuror-sef european.

Si mai greu de inteles a fost insa tehnica eschivarii pe care au practicat-o capii politicii externe de la Bucuresti: presedintele Klaus Iohannis si ministrul de Externe, la acea vreme Teodor Melescanu.

Cine i-a dat mandat ambasadorului Luminita Odobescu sa voteze antiKovesi, la primul vot din COREPER, si sa aleaga sa il sustina pe candidatul francez?

Procedural, mandatul trebuie sa vina din centrala, adica de la MAE, institutie in fata careia raspund ambasadorii. Ziare.com a trimis atunci mai multe solicitari de informatii – MAE s-a eschivat de la raspuns, iar ambasadorul roman la UE ne-a indrumat sa intrebam la MAE.

Nici Administratia Prezidentiala nu a transmis atunci ca presedintele si-ar fi asumat vreun rol. Si, cum ambasadorul nu a fost rechemat in tara, lucru care intra in atributiile presedintelui, putem presupune in mod rezonabil ca nu a intervenit in proces, in prima instanta.

Aparent, decizia a fost non-conflictuala, din punctul de vedere al institutiilor care gestioneaza politica externa a tarii.

Nu la fel s-au intamplat lucrurile joi, cand criza institutionala de la Bucuresti a avariat credibilitatea statului roman pe plan extern.

Pentru a doua oara in guvernarea Dancila, Romania a avut o pozitie contradictorie in fata partenerilor straini.

Primul caz este cel al dosarului pentru relocarea ambasadei Romaniei de la Tel Aviv la Ierusalim, decisa printr-un memorandum de Guvern si infirmata de presedinte, care nici macar nu fusese anuntat. A fost greu pentru Romania sa isi repare credibilitatea, atat in fata Israelului si Palestinei, cat si in fata UE, care are o pozitie comuna si asumata referitoare la conflictul israelo-palestinian, iar meritul nu este al fostului ministru Melescanu si nici al premierului Dancila, ci al diplomatilor romani care s-au dat peste cap sa acopere pagubele.

Ce s-a intamplat in cazul Kovesi si cum a ajuns Romania sa aiba iarasi o pozitie contradictorie, in politica externa?

Calculele ipocrite ale premierului Dancila, care e intr-o lupta disperata sa isi gaseasca un exit onorabil, ajungand pana la a lua in calcul, asa cum a insinuat si Mircea Pascu, o autopropunere pentru portofoliul de comisar alocat Romaniei, au creat o stare de degringolada.

Sa revedem firul povestii:

Saptamana trecuta, a aparut informatia – din surse guvernamentale – ca ambasadorul roman la UE va avea mandat pentru un vot proKovesi.

O informatie care a cazut prost nucleului dur ramas in PSD si care nu e deloc sensibil la planurile Vioricai Dancila de a-si salva pielea, eventual la Bruxelles.

Miercuri seara, dupa Comitetul Executiv National, Dancila a fost nevoia sa preia retorica partidului: O uram pe Kovesi, in niciun caz nu o sustinem. Mai mult, Dancila a anuntat ca ii va da ambasadorului roman la UE mandat antiKovesi, desi ambasadorul nu raspunde in niciun fel in fata premierului.

Joi, ambasadorii pe langa UE au testat prin vot, in COREPER, sustinerea pentru Laura Codruta Kovesi si lucrurile au fost clare: 17 voturi pentru, din 22.

Imediat dupa vot, surse politice au explicat pentru Ziare.com ca presedintele Klaus Iohannis si-a asumat, de asta-data, un rol, si a avut o convorbire telefonica cu Luminita Odobescu, in care i-a cerut sa voteze proKovesi.

Cum a votat insa Luminita Odobescu doar ea poate lamuri. Votul a fost secret. Totusi, surse europene arata ca ambasadorul roman a ales sa voteze in favoarea Laurei Codruta Kovesi. A fost un gest de nesubordonare, in cazul in care centrala i-a dat alta indicatie sau, mai degraba, MAE nu i-a transmis nimic ambasadorului?

Am putea spune ca nu mai conteaza, la urma urmei povestea e incheiata, un cetatean roman va ajunge – dupa cateva formalitati – intr-o inalta functie europeana, iar Romania e in fata a trei scrutine importante.

sursa ziare.com

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.