Cum renunți la alimentele nesănătoase pentru totdeauna?

Adoptarea unui stil de viață sănătos poate fi dificilă din cauza obiceiurilor alimentare greu de corectat. Însă pentru ca alimentele nesănătoase să nu-ți mai trezească apetitul, trebuie mai întâi să înțelegi cât de dăunătoare sunt. Iată de ce trebuie să renunți la consumul acestor alimente și cum să ai o alimentație sănătoasă!

Ce înțelegem prin aliment nesănătos?

Alimentul nesănătos este alimentul care nu aduce beneficii asupra stării de sănătate a consumatorului, ci o degradează. Conținutul lor este bazat pe anumite substanțe sau compuși chimici dăunători, precum aditivii alimentari, grăsimile „trans”, amidon modificat, cantități mari de zahăr, colesterol etc. Exemple de alimente nesănătoase: 

  • Alimentele tip fast-food
  • Prăjeli (cartofi prăjiți, carne prăjită etc.)
  • Sucuri din comerț
  • Margarina care conține grăsimi hidrogenate (trebuie verificată eticheta)
  • Chipsuri, snacksuri, biscuiți
  • Produse de patiserie și cofetărie
  • Dulciuri – ciocolată, jeleuri, bomboane etc.
  • Brânza topită
  • Sosurile din comerț – ketchup, maioneză etc.
  • Mezelurile

 

Dieta bogată în astfel de alimente are consecințe asupra funcțiilor organismului, deoarece substanțele nocive se absorb în intestin, trec în circulație și ajung la organe. 

De ce are nevoie, de fapt, organismul? Pentru a funcționa corect, el are nevoie de carbohidrați, proteine, lipide (grăsimi), vitamine, fibre vegetale, minerale, antioxidanți naturali și apă, toate în anumite proporții. Atunci când consumi alimente care prin conținutul lor produc deficitul unor nutrienți, dar excesul unui singur nutrient, alimentația devine dezechilibrată. Cu timpul apar modificări la nivelul metabolismului și țesuturilor, care determină dezvoltarea unor boli.

 

  1. Cercetările asupra aditivilor alimentari, cunoscuți drept E-uri, au demonstrat nocivitatea lor. Coloranții, aromatizanții, agenții de îngroșare, îndulcitorii, conservanții, stabilizatorii, emulgatorii sunt numai câțiva dintre aditivii alimentari. Ei sunt utilizați în industrie pentru a îmbunătăți calitatea produsului (gust, miros, culoare, textură) și pentru a-i prelungi termenul de valabilitate. Însă aceștia reprezintă substanțe chimice de sinteză, nenaturale, care nu au valoare nutritivă, iar consumul lor pe termen lung produce efecte secundare. Cancerul, tulburările digestive și respiratorii, mutațiile genetice sau dermatitele sunt câteva dintre afecțiunile ce pot surveni după consumul îndelungat și excesiv de aditivi. De aceea, în unele state, mulți dintre acești aditivi sunt interziși.
  2. Dulciurile, dar și produsele fast-food, conțin zaharuri (carbohidrați) în exces cu indice glicemic mare – într-un interval de timp scurt, nivelul glicemiei crește excesiv. De fiecare dată când mâncăm, nivelul glucozei din sânge crește și este moderat de hormonul secretat de pancreas, și anume insulina. 

 

După consumul alimentelor cu indice glicemic mare este nevoie de mai multă insulină pentru a reduce glicemia, ceea ce suprasolicită pancreasul. Imaginează-ți un grafic cu oscilații mari, asemănătoare unui zig-zag prelung. Acesta este nivelul glicemic care crește brusc în urma consumului frecvent al acestor alimente și scade brusc ca urmare a acțiunii insulinei. Acest efort constant al pancreasului de a scădea glicemia îl degradează, ceea ce poate duce la incapacitatea de a mai produce insulină – diabet zaharat. 

De asemenea, excesul de carbohidrați se depune sub formă de trigliceride (grăsime) în stratul adipos (stratul de grăsime), ceea ce duce la obezitate.

 

  1. Grăsimile de tip „trans” provin din prăjirea uleiurilor vegetale sau grăsimilor saturate din produsele animale. Ele se găsesc și în produsele tartinabile, de patiserie, chipsuri, biscuiți sau înghețată. Acestea au potențial cancerigen și sunt responsabile de apariția obezității, diabetului și bolilor cardiovasculare. Alături de colesterolul și trigliceridele în exces, constituie o cauză a aterosclerozei – grăsimile se depun pe vasele de sânge, le îngustează și afectează circulația sangvină, ceea ce crește riscul de infarct miocardic.

 

Cum renunți la alimentele nesănătoase?

Cel mai important lucru în fortificarea motivației pentru o alimentație sănătoasă, este conștientizarea riscului la care te expui, având o alimentație nesănătoasă. Starea de sănătate rezultă din obiceiurile zilnice, care au efect cumulativ.

O modalitate de a renunța la aceste alimente este reducerea lor treptată, până când nu mai apare nevoia de a le consuma. Restricționarea lor bruscă poate înrăutăți situația – pot apărea pofte greu de stăpânit, ceea ce te poate face să cedezi și să mănânci mai mult decât înainte, deși știi cât de dăunătoare sunt. 

Poți începe prin a reduce semnificativ cantitatea (cel puțin la jumătate) sau prin a reduce frecvența cu care le consumi (dacă până acum mâncai dulciuri în fiecare zi, de acum vei mânca o cantitate mică, doar de două-trei ori pe săptămână). Aceste diminuări trebuie realizate progresiv – dacă în prima săptămână ai redus la jumătate cantitatea, în a doua o reduci din nou și așa mai departe.

Odată ce reduci sau elimini alimente din dieta ta, înlocuiește-le cu variantele sănătoase: înlocuiește dulciurile cu fructele, produsele prăjite cu cele coapte, fierte sau preparate la aburi, fast-food-ul cu mâncarea gătită acasă, sucurile din comerț cu ceaiul, limonada sau apa.

De asemenea, sportul sau fitnessul te pot face mai preocupat de ceea ce mănânci. 

Așadar, acordă atenție alimentației și întărește-ți controlul de sine, pentru a renunța la alimentele nesănătoase.

Loading...
loading...
Citește și
Loading...
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.