Evenimentul „România. 30 de ani mai târziu” preîntâmpină festivalul Les Films de Cannes à Bucarest

Evenimentul „România. 30 de ani mai târziu”, ce va cuprinde proiecții de filme și o conferință, va avea loc pe 17 octombrie, de la ora 18.30, la Cinemateca Union, cu o zi înainte de începerea festivalului Les Films de Cannes à Bucarest, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

Se vor împlini 30 de ani de când, în tumultul unei revoluții însângerate, s-a strigat „Vom muri și vom fi liberi!” și a fost marcată dramatica prăbușire a comunismului în România. Les Films de Cannes à Bucarest propune publicului rememorarea momentului istoric prin ochiul aparatului de filmat și include în program câteva dintre cele mai importante opere ce tratează perioada de final a regimului comunist, precum și o conferință pe această temă.

Evenimentul va cuprinde proiecțiile filmelor „De Crăciun ne-am luat rația de libertate”, regizat de Cornel Mihalache, și „Videograme dintr-o revoluție”, de Andrei Ujică și Harun Farocki.

Proiecțiile vor fi urmate, de la ora 20.30, de discuția „România. 30 de ani mai târziu”. Pe lângă regizorii celor două filme, vor participa la discuție dramaturgul Matei Vișniec, arhitectul Dorin Ștefan și Octavian Ursu, cetațean german de origine română ales primar în orașul Görlitz, din Germania.

Evenimetul va mai fi marcat prin proiecții de filme în mai multe locuri din București. La Institutul Cervantes vor putea fi vizionate peliculele „Albă ca zăpada și cele 7 mineriade”, pe 18 octombrie, în prezența regizorului Cornel Mihalache, „Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu”, pe 20 octombrie, în prezența regizorului Andrei Ujică, „Hîrtia va fi albastră”, pe 25 octombrie, în prezența regizorului Radu Muntean și a scenaristului Alex Baciu.

Totodată, filmul regretatului Ovidiu Bose Paștină, „Timișoara. Decembrie 89” va fi proiectat pe 21 octombrie, la Cinema Muzeului Țăranului, sala Horia Bernea.

Citeste si:  Juliano Dornelles, regizor al filmului "Bacurau", invitat al Les Films de Cannes à Bucarest

Octavian Ursu a absolvit Conservatorul din București și s-a mutat în Germania, în anul 1990, ca solist-instrumentist la Neue Lausitzer Philharmonie din Görlitz. Ursu a intrat în anul 2009 în partidul conservator CDU. În anul 2014, el a fost ales în legislativul landului federal Saxonia, iar în acest an a devenit primar al acestui oraș din estul Germaniei.

Matei Vișniec, poet, dramaturg și jurnalist, văzut drept postmodernist optzecist, cenzurat de către regimul comunist, a fost obligat să emigreze în Franța unde a cerut azil politic și unde, începând cu anul 1992, îi vor fi publicate piesele în limba franceză. „Eu am scris istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali. Lumea occidentală n-a prea înțeles cum este cu utopia comunistă. Dar piesa este necesară și pentru tinerii din România, ei nu știu astăzi cum a fost cu spălarea creierelor, presiunea asupra individului, vidul din interiorul marilor cuvinte și al marilor slogane”, a declarat acesta.

Dorin Ștefan este unul dintre cei mai respectați și reputați arhitecți români, fiind membru al Ordinului Arhitecţilor din România, fost comisar pentru România la Bienala de Arhitectură de la Veneţia, profesor universitar la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Bucureşti și, printre altele, restauratorul complexului Brâncuși de la Târgu Jiu.

„De Crăciun ne-am luat rația de libertate” a fost realizat de Cătălina Fernoagă şi Cornel Mihalache. Realizatorii, încă studenţi la momentul respectiv, surprind starea de spirit în zilele imediat următoare Revoluţiei din Decembrie. Filmul a fost recompensat cu premiul Opera Prima al Uniunii Cineaştilor din România (1990), premiul de debut şi premiul „Vox Juventutis” al Ministerului Culturii la Costineşti (1990), premiul „Sesterce d’argent” la Festivalul Internaţional de Film Documentar de la Nyon, Elveţia (1990); marele premiu la Festivalul Internaţional de scurtmetraj de la Tampere, Finlanda (1991); premiul special al juriului la DaKino (1991).

Citeste si:  Fotograful Eduard Guţescu a câştigat un premiu de merit la National Geographic Traveler Photo Contest 2015

Pelicula „Videograme dintr-o revoluție”, de Andrei Ujică și Harun Farocki, face analiza tulburătoare a rolului televiziunii în timpul Revoluției din 1989. Mesajul este acela că, pentru a câștiga puterea politică, trebuie să controlezi televiziunea.

Filmul „Timișoara, decembrie 1989” este regizat de Ovidiu Bose Paștină. „Copilul teribil de la Studioul Sahia” Ovidiu Bose Paștină a început să facă filme – documentar în 1981. Realizat în 1990, filmul a obţinut Marele Premiu la Festivalul filmului documentar – Dokumentar Neubrandemburg, prezentat în secţiunea Forum a Festivalului de la Berlin şi de la München.

Pelicula „Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu” este realizată de Andrei Ujică. Acesta a lucrat patru ani la documentarul ce explorează imaginea fostului dictator, de la venirea sa la putere, până la Revoluție. S-a folosit de materiale aflate în Arhiva Națională de Filme, în arhiva Televiziunii Române și de câteva secvențe filmate cu cameră video pentru amatori, ce au totalizat mii de ore, din care regizorul spune că a vizionat în jur de 250. Considerat, la unison, de critica internațională, drept o capodoperă a filmului de montaj, Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu a făcut parte din Selecția Oficială a Festivalului de la Cannes, în 2010.

„Hârtia va fi albastră” de Radu Muntean, spunea povestea lui Costi, care mai are câteva luni până la terminarea stagiul militar obligatoriu, dar ajunge în mijlocul evenimentelor derutante din timpul Revoluției române din 1989. Tânărul, care face parte din patrula locotenentului Neagu, decide să se despartă de colegii săi din Miliție și să lupte alături de revoluționari. Câștigător al premiului juriului la Namur și nominalizat pentru Leopardul de Aur la Locarno și pentru marele premiu la Varșovia.

Citeste si:  Instanţa admite eliberarea condiţionată a lui Ioan Becali; decizia nu este definitivă

„Albă ca zăpada și cele șapte mineriade”, de Cornel Mihalache, intră în culisele celor mai agresive mișcări sociale din istoria contemporană a României. Mineriadele au fost mișcări sociale de scurtă durată, de natură violentă care au bulversat spațiul politic și social românesc. Diferite între ele ca motivații, scopuri, perioadă și mod de desfășurare, ele au ca element comun deplasarea minerilor din Valea Jiului spre capitala României.

Freedom House Romania introduce cu acest prilej „Learning from Our Past to Build the Future”, un program educativ despre sistemele autoritare, ce își propune să crească implicarea civică și susținerea sistemelor democratice în rândul tinerilor. Dedicat tuturor studenților din orice facultate, din întreaga țară, „Learning from Our Past to Build the Future” va invita studenții să participe la o școală de vară ce va avea loc în iulie 2020, la Sighet. Proiectul este realizat în parteneriat cu Freedom House Romania, în contextul programului „Learning from Our Past to Build the Future”, cu participarea Reprezentanței Comisiei Europene în România. Intrarea la proiecțiile din cadrul secțiunii, dar și la discuție este liberă, în limita locurilor disponibile, prioritate având rezervările făcute în prealabil pe site-ul Eventbook.ro.

Ediția a zecea a Les Films de Cannes à Bucarest este organizată de Asociația Cinemascop și Voodoo Films și realizată în parteneriat cu Ambasada Franței și Institutul Francez din Bucureşti.

Biletele pentru festivalul Les Films de Cannes à Bucarest pot fi achiziționate din rețeaua Eventbook și de la casieriile cinematografelor Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului și Cinemateca Union. Biletele pot fi achiziționate atât în avans, începând de marți, cât și pe durata festivalului.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata