Regina-mamă Elena, ”Drept Între Popoare”: ”Cu pietate și înțelepciune, cu delicatețe și fermitate”

 Regina-mamă Elena a primit postum, în martie 1993, titlul “Drept Între Popoare”, din partea Memorialului Yad Vashem din Ierusalim. Amintirea faptelor sale a rezistat vremurilor tulburi din timpul Celui De-al Doilea Război Mondial și intereselor din timpul comunismului în România.

Memorialul Yad Vashem din Ierusalim a decis să acorde Reginei-mame Elena a României titlul de “Drept Între Popoare”, pe 11 martie 1993.

Marele Rabin al Genevei, Alexandru Șafran, a spus în discursul pe care l-a susținut, la Berna, joi, 4 noiembrie 1993, cu ocazia remiterii post mortem a titlului de „Drept Între Popoare“ Majestății Sale Reginei-mame Elena a României: ”Yad Vashem din Ierusalim mi-a comunicat decizia de a conferi titlul de «Drept Între Popoare» Majestății Sale Reginei-mame Elena a României. Primind acest mesaj, am simțit din nou disperarea care mă îndemna să mă adresez Majestății Sale Reginei-mame Elena pentru a o implora să ia sub ocrotirea ei populația evreiască a țării; am revăzut chipul ei nobil și luminos; am auzit din nou vocea ei tandră și consolatoare. De fiecare dată și fără întârziere, Regina-mamă a răspuns chemării mele: cu pietate și înțelepciune, cu delicatețe și fermitate. Ea a făcut eforturi să salveze evreii persecutați și i-a salvat”.

Titlul este acordat, în baza unei legi promulgate de Parlamentul israelian în 1953 celor care, în perioada Holocaustului, și-au riscat viața pentru a salva vieți evreiești.

Într-un articol publicat de revista ”Memoria”, Emil Simu povestește cum ”Norman Manea m-a pus în legătură cu cercetătorul israelian de origine română Jean Ancel. Acesta mi-a menționat existența unui memoriu al trimisului lui Eichmann la București, Gustav Richter, în care o denunța pe Regina Mamă de a fi intervenit cu succes, la cererea doctorului Gomoiu, ca să fie anulat ordinul de deportare a lui Barbu Lăzăreanu în Transnistria; în același memoriu, Richter raporta împușcarea, în parte de către germani și în parte de către români, a câtorva sute de evrei deportați”.

La moartea Reginei-Mamă, Theodor Lavi publica la Tel Aviv un articol în care arăta că ”Regina Elena a făcut și alte intervenții. Cea mai importantă a fost când i s-a adresat lui Ion Antonescu cerându-i să readucă orfanii din Transnistria, ceea ce dictatorul a aprobat în principiu în vara lui 1943. A intervenit Eichmann care a izbutit să oprească pentru o jumătate de an acțiunea reîntoarcerii”.

Dacă în timpul războiului, poziția Reginei-mamă intra în contradicție cu orientarea oficială a puterii de la București, aliate Berlinului, după război, recunoașterea gesturilor sale a fost îngreunată de interesele vremii. Regimul de la București negocia răscumpărarea evreilor din România de către statul Israel.

”Îi datorez recunoștință. În scrierile mele, am numit-o o adevărată mamă. Da, așa a fost Regina-mamă Elena pentru evreii României, în anii în care ei erau vânați fără milă. Sufletul ei, atât de bun, stă pentru totdeauna în înălțimile sublime, printre cei Drepți”, arăta Alexandru Șafran.

Principele Radu a explicat în 2016, într-un cuvânt rostit în numele Familiei Regale a României la Templul Coral: ”Regina-mamă Elena a fost un dar neprețuit pentru România secolului trecut. Prezența ei în anii 1940 a ajutat mai mult decât ne putem imagina pe tânărul Suveran și întreaga societate românească. Credința, bunătatea, modestia și înaltul ei simț al datoriei o recomandă istoriei ca pe o mare regină. Elena a României a înfruntat cu extraordinar curaj acțiunile criminale ale persecutorilor evreilor, fără să aibă nicio putere constituțională. Regina a împărtășit destinul de pribegie al poporului evreu, petrecând din optzeci și șase de ani de viață două treimi în repetate exiluri. Regele Mihai spune că una dintre cele mai mari satisfacții trăite de Majestatea Sa a fost atunci când Regina Elena a obținut titlul de Drept Între Popoare, pentru actele ei de curaj din cel de-Al Doilea Război Mondial”

Rămășițele pământești ale Reginei Elena, mama Regelui Mihai I al României, vor fi reînhumate la Curtea de Argeș, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală, într-o ceremonie care va avea loc pe 19 octombrie.

Astfel, la 71 de ani de la plecarea în exil și la 37 de ani de la decesul Reginei Elena, principesa Margareta, Custodele Coroanei, a decis aducerea rămășițelor pământești ale bunicii sale la Curtea de Argeș.

„La 3 mai 1896, a venit pe lume, la Palatul Tatoi, lângă Atena, Regina-Mamă Elena a României, mama Regelui Mihai I. Alteţa Sa Regală Principesa Elena a Greciei şi a Danemarcei a fost fiica Regelui Constantin I al elenilor şi a Reginei Sofia (născută Principesă Imperială a Prusiei). A fost sora Regilor George al II-lea, Alexandru şi Pavlos ai Greciei. S-a căsătorit la Atena, la 10 martie 1921, cu Principele Moştenitor Carol, de care a divorțat la 21 iunie 1928. În 1940 a devenit regina-mamă a României. A murit în ziua de 28 noiembrie 1982, la Lausanne. Spre deosebire de Regele Mihai I, Regina Elena nu a și-a mai revăzut niciodată țara”, se arată într-un text publicat pe blogul oficial al Familiei regale a României.

Loading...
loading...
Citește și
Loading...
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.