O carte pe zi

 „Panorama comunismului în Moldova sovietică”, editor Liliana Corobca

 „34 de specialişti din Republica Moldova – precizează editoarea – oferă o perspectivă clară şi coerentă asupra regimului comunist din această ţară”.

Semnalăm astăzi o carte de excepție, de real folos oricui interesat de istorie. E o lucrarea colectivă, apărută sub coordonarea Lilianei Corobca, scriitoare și expert în domeniul exilului românesc și cercetător la IICCMER, din 2014 (Liliana Corobca a editat volume despre cenzura comunistă, exilul literar și bucovinenii deportați în Siberia; dar a semnat și câteva romane de succes).

„34 de specialişti din Republica Moldova – precizează editoarea – oferă o perspectivă clară şi coerentă asupra regimului comunist din această ţară. Sunt aduse în atenţia cititorilor subiecte din istoria, politica şi cultura Moldovei sovietice, mai puţin sau deloc cunoscute şi cercetate în spaţiul românesc: de la formarea şi evoluţia RASSM, deportările staliniste sau foametea de după cel de-al Doilea Război Mondial la simbolurile de stat ale RSSM, politica naţională, religie, învăţământ, minorităţi, legislaţie, patrimoniu cultural, dimensiuni ale cotidianului etc. Dacă în 2018 s-a vorbit mult despre ce a unit provinciile româneşti, în 2019, la 30 de ani de la căderea regimului comunist în România, încercăm să aflăm ce ne desparte, întrucât comunismul, prin politicile sale profund şi constant românofobe, a pus un zid înalt şi lung, cât 46 de ani (1945-1991), izolând şi îndepărtând România de Basarabia. Deşi vecine şi vorbind aceeaşi limbă, «comunismele» noastre s-au dovedit diferite în foarte multe aspecte, care n-au fost niciodată analizate până acum în plan comparativ. Provocare pentru publicul tânăr de ambele părţi ale Prutului, născut în preajma sau după căderea regimului comunist, instrument de lectură pentru specialişti din diverse zone, provocare pentru orice cititor de bună-credinţă care îşi propune să înţeleagă acea perioadă şi acel spaţiu încă aproape exotic”.

Mai spune Liliana Corobca: „Primul aspect care, probabil, va atrage atenția mai mult este chiar caracterul «panoramic» al volumului: cititorul se va familiariza atât cu fenomene precum deportările, foametea din primele decenii ale regimului comunist, cât și cu simbolurile Moldovei Sovietice, arhitectura, literatura, teatrul sau muzica acelei perioade. De obicei, ideea de Basarabie este mai familiară pentru românii de aici, iar anii 1945-1991, adică perioada când Basarabia a fost transformată în Moldova Sovietică (RSSM) rămâne și astăzi o zonă de studiu (și de interes) mai puțin frecventată și mai puțin cunoscută. Voi menționa că am prevăzut aceste întrebări și capitolul introductiv, excelent scris de Nicolae Enciu, oferă un răspuns punctual și exhaustiv privind «dezbaterile asupra trecutului totalitar în statele postcomuniste din Europa Centrală şi de Est», apoi e urmărită istoriografia occidentală despre RSSM, cea sovietică, istoriografia din România (1989-2018) și din Republica Moldova. Devine astfel clar de ce un asemenea volum este atât de necesar astăzi atât pentru publicul din România, cât și pentru cel din Moldova”.

Autorii, toți născuți în Republica Moldova, sunt doctori (habilitați) în istorie, reputați specialiști în domeniu, academicieni, conferențiari/profesori universitari, cercetători.

Iată și temele: Receptarea perioadei comuniste. Introducere în istoriografie; Basarabia – gubernie rusească. 1812-1918; Procese de integrare a Basarabiei în cadrul României Mari; RASSM: formare și evoluție; Basarabia în perioada primei ocupații sovietice. Crearea RSSM ; Deportările; Între seceră și ciocan: schimbări de mentalitate induse de înfometarea populaţiei din RSS Moldovenească, 1946-1947; De la reformele hruşcioviste spre restructurarea gorbaciovistă, 1953-1985; De la restructurarea URSS la independență RSSM,1985-1991; Simbolurile de stat ale Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti: stema, steagul, imnul; Instituții sovietice din RSSM; Legislația în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească; Organizarea şi activitatea structurilor securităţii statului din RSS Moldovenească, 1940-1991; Opoziție și rezistență față de puterea sovietică din RSSM; Viaţa religioasă în RSSM; Politica de cadre și elitele; Politica națională; Sub ocrotirea „fratelui mai mare” sau despre „naţionalităţile conlocuitoare” din R(A)SS Moldovenească; Politica lingvistică în RSS Moldovenească; Știința în RSS Moldovenească, 1945-1991; Politica sovietică în domeniul învățământului superior din RSS Moldovenească; Istoricul din RSS Moldovenească între știință, politică și ideologie; Mass-media în perioada postbelică; Literatura; Politica editorială; Viața teatrală într-un regim totalitar, 1933-1991; Cinematografia din RSSM – o mostră a genocidului cultural; Muzica în Moldova Sovietică; Pictura în RSS Moldovenească, între bătălie și melancolie; Patrimoniul cultural în RSS Moldovenească; Arhitectura socialistă a Republicii Moldova, 1944-1991; Sportul în RSSM; Procese demografice, 1945-1991; Dimensiuni ale cotidianului sovietic în RSS Moldovenească; Relațiile moldo-române în perioada anilor 1945-1990; O cronologie a comunismului moldovenesc de la origini până la punerea sa în afara legii; În loc de concluzii: Republica Moldova după dispariția URSS.

O lucrare de asemenea anvergură se bazează foarte mult pe surse primare, de la diverse arhive (din R. Moldova, din fosta URSS, din România), mulți autori fiind chiar cercetători științifici. Sursele bibliografice (60 de pagini!) aduse la zi abundă, dar fiecare lucrare este și o sursă de informație în sine și are la sfârșit o mică bibliografie tematică, pentru cei care vor dori să insiste asupra subiectului, să afle mai mult.

Lilliana Corobca (editor) – „Panorama comunismului în Moldova sovietică. Context, surse, interpretări”. Prefață de Radu Preda. Editura Polirom. 861 pag.

Loading...
loading...
Citește și
Loading...
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.