Nu ne putem încadra în ținta de deficit

 Consiliul Fiscal consideră că România nu poate să se încadreze în ținta de deficit bugetar pentru anul acesta iar calendarul majorărilor duce deficitul la 7% din PIB în 2022, a declarat joi Daniel Dăianu, președintele instituției, la seminarul EU-COFILE 2019.

Dăianu a afirmat că bugetul are în structura sa presiuni foarte mari și că are sentimentul că nu există un simț al proporției la nivelul decidenților politici, în condițiile în care partidele care vor să fie la guvernare vorbesc despre menținerea calendarului de majorări pentru 2020, în care este inclusă și măsura de creștere a pensiilor cu 40% de la 1 septembrie 2020.

„Deficitul la nouă luni este cu 0,8% mai mare decât era consemnată execuția la 9 luni anul trecut. Noi considerăm că nu ne putem încadra în ținta de deficit. (…) Angajamentele sunt copleșitoare și nu sunt ipotetice, nu sunt promisiuni, ci angajamente substanțiate în acte normative. Nu se înțelege magnitudinea acestor angajamente. Cu mare non-șalanță se vorbește despre menținerea calendarului. (…) În condiții neschimbate, dacă s-ar menține, suplimentul este 3-4% din PIB în 2020. Din cauza asta simt că nu există sentimentul proporției, ar fi un șoc pentru buget”, a spus Dăianu.

El a adăugat că bugetul pentru 2020 trebuie să înceapă o corecție.

„Parametrul cheie ar fi ca deficitul din 2020 să nu fie mai mare decât în 2019, acceptând că în 2019 va fi imposibil să terminăm cu 3%. Noi la Consiliu avem o plajă care merge până la 3,7% (din PIB pentru anul acesta), însă execuția bugetară a întărit pesimismul nostru. Avem o nouă evaluare (la 10 luni) dar nu doresc să o dau”, spune Dăianu.

Președintele Consiliului Fiscal a notat că consolidarea bugetară nu mai poate fi amânată și este obligatorie pentru a re-echilibra mixul de politici macroeconomice. Potrivit acestuia, în acest context, absorbția de fonduri europene capătă o nouă dimensiune având în vedere și recesiunea ce se profilează în plan extern.

„Să sperăm că va fi doar o recesiune. Eu nu m-as hazarda să vorbesc despre o criză analogă cu 2008-2009, dar va fi o perioadă dificilă și o zdruncinătură. Iar absorbția intensă de fonduri europene capată o nouă dimensiune întocmai pentru că ar avea o funcție de stabilizator. Din păcate, noi nu avem spațiu fiscal, însă absorbția mai intensă ar susține nivelul cheltuielilor publice fără să majoreze deficitul bugetar și ar susține activitatea inclusiv în sectorul privat”, consideră oficialul, care a adăugat totuși că România nu se află pe marginea prăpastiei, dar că direcția bugetară trebuie corectată. Asta „ca să nu așteptăm o viitură și să fim obligați să luăm măsuri în ceasul al treisprezecelea, când s-ar putea să fie foarte târziu”.

Dăianu a precizat că nu vorbim despre o ajustare de doar 0,3-0,4% din PIB și că impactul majorării pensiilor la 1 septembrie ar putea duce deficitul la peste 5% din PIB în 2021 și la 7% în 2022, prognozele având în vedere inclusiv creșterea produsului intern brut.

„Nu vorbim de o ajustare de 0,3-0,4% din PIB. Anii trecuți s-a încercat să se reducă anumite cheltuieli pentru a ne încadra în ținta de deficit. S-a umblat la investiții și nu doar în România. Din păcate, una e să te ocupi de 0,4% și alta e să te ocupi cu câteva procente din PIB. Pentru că, dacă se respectă calendarul de majorări a pensiilor, impactul va fi de trei ori mai mare în 2021. Iar dacă o faci în septembrie, trebuie să faci bugetul în 2020, în primul rând, trebuie să aibă piesele de bază. Dacă o faci la 1 septembrie 2020, le crești cu 40%, nu poți să renunți în 2021 pentru că atunci e ca și cum reduci pensiile. Impactul pe 3 luni în 2020 este 0,6% din PIB. Nu văd cum se poate încheia la 3%, iar riscul depășirii s-a accentuat. În 2020 ne ducem la peste 4%, iar în 2021 la 5,6-5,6% din PIB. În 2022 ne ducem la 7% deficit. Aceste prognoze au în vedre și creștere de PIB. Acesta este un scenariu moderat optimist, doamne ferește să se întâmple ceva în economia internațională și să avem o recesiune autentică, nu tehnică”, a arătat Dăianu.

Seminarul EU-COFILE este organizat de către BNR, Asociația Română a Băncilor și Alpha Bank România.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.