România și beneficiile statutului de republică semiprezidențială

125

 În România, ca republică semiprezidențială, președintele nu are doar rol protocolar, el fiind și parte a puterii executive. Agenția MEDIAFAX și Gândul.info vă prezintă avantajele acestei forme de guvernământ, comparativ cu cea parlamentară, prezidențială sau monarhia în celelalte state membre UE.

Din cele 28 de state membre ale UE, 17 au republica parlamentară ca formă de guvernământ, trei sunt republici semiprezidențiale, unul republică prezidențială, iar șapte monarhii.

Țările din Uniunea Europeană care sunt republici parlamentare sunt: Austria, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

Cipru este singurul stat membru al UE care este republică prezidențială și în care președintele este în același timp șef de stat și de Guvern.

România este ca formă de guvernământ, republică semiprezidențială. Puterea executivă este formată din șeful statului și premier, ambii participanți activi în administrarea țării. Puterea legislativă este reprezentantă de Parlament. Franța și Portugalia sunt celelalte două state membre ale UE care mai sunt republici semiprezidențiale.

În republica semiprezidențială, prim-ministrul este desemnat de președinte, premierul alegându-și miniștrii. Executivul trebuie să primească votul de învestitură în Parlament. Tot Legislativul poate demite Guvernul, prin moțiune de cenzură.

Comparativ cu republicile parlamentare, în cele semiprezidențiale președintele este ales prin vot direct și universat de către cetățeni, atribuțiile nefiind doar unele protocolare sau decorativ. Cât despre republicile prezidențiale, Guvernul nu este pus în situația de a primi vot de încredere în Parlament.

În cazul monarhiei, puterea este simbolizată de o singură persoană numită monarh (rege sau duce).

Dacă vorbim despre o monarhie constituțională, conducătorul este ales monarh ereditar sau ales în funcția de șef de stat. Monarhiile din statele membre ale UE sunt fie unele constituționale federale, fie monarhii constituționale care au și democrație parlamentară.

În prezent, în Uniunea Europeană nu există monarhii absolute.

Unele voci politice susțin că ar fi bine ca România să revină la monarhie. De exemplu, prezidențiabilul PMP Theodor Paleologu a cuprins în programul să de candidat ideea ca România să fie din nou monarhie. Acesta susținea această idee încă din perioada când era parlamentar. El a avut două mandate de deputat 2008-2012 și 2012-2016.

Avantajele republicii semiprezidențiale

În republica semiprezidențială, cum este România, este mai bine conturat principiul separării puterilor în stat, lucru care conferă stabilitate țării. În România, statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor care sunt legislativă, executivă şi judecătorească, în cadrul democraţiei constituţionale.

Citeste si:  Cu cât se cumpără votul pentru Băsescu? 250 de lei pentru turul unu şi 500 pentru turul doi

Un aspect pozitiv al unei republici semiprezidențiale este că cetățenii aleg președintele prin vot direct și universal. Astfel electoratul decide direct persoana căreia îi oferă dreptul de a îl reprezenta.

Pe de altă parte, în republicile prezidențiale riscul apariției unei crize politice ar putea fi mai mare, deoarece șeful statului este și șef al Guvernului. Prin urmare, având atribuții sporite, președintel țării ar putea fi tentat să abuzeze de puterile sale.

Într-o republică parlamentară, Guvernul este numit de către Legislativ, iar în unele cazuri Parlamentul alege și șeful statului. Președintele unei țări care este republică parlamentară, nu are atribuții executive, fiind doar un mediator al conflictelor politice și având rolul de a reprezenta țara pe plan extern.

Ce putere are președintele în România

Potrivit Legii fundamentale, Președintele României este garantul independenței naționale și veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. Șeful statului are și o funcție de mediere între puterile statului, cât și între stat și societate.

În România, președintele este ales prin „vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat”, conform Constituției. Este declarat ales, în urma alegerilor prezidențiale, candidatul care întrunește în primul scrutin majoritatea voturilor alegătorilor înscriși pe listele electorale.

Dacă niciunul dintre candidați un a întrunit această majoritate, atunci este organizat un al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Candidatul care obține, la al doilea tur de scrutin, cel mai mare număr de voturi este declarat ales șef al statului.

Rezultatele alegerilor prezidențiale în România sunt validate de Curtea Constituțională, potrivit Legii fundamentale.

Mandatul președintelui este de 5 ani și se exercită de la data depunerii jurământului în Parlament. O persoană nu poate avea mai mult de două mandate la Cotroceni. Mandatele pot fi succesive. Totuși, „mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă”, conform sursei citate.

Șeful statului are imunitate și poate participa la ședințele Guvernului

Președintele României nu poate fi membru de partid, în timpul exercitării mandatului, în schimb acesta beneficiază de imunitate.

România se conturează ca republică semiprezidențială deoarece președintele desemnează un candidat pentru funcția de premier și numește Guvernul în baza votului de încredere acordat de către Parlament. Totodată, în caz de remaniere guvernamentală sau vacantare a postului, șeful statului revocă și numește, la propunerea premierului, unii membri ai Executivului.

Citeste si:  Cum arată băncile din România, în viziunea Financial Times

De asemenea, în atribuțiile președintelui intră și consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente sau de o importanță deosebită.

Prin urmare, șeful statului poate participa la ședințele Executivului „în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii”, potrivit Constituției. Șeful statului prezidează ședințele de Guvern la care participă.

De exemplu, Klaus Iohannis a participat la ședințe de Guvern în perioada în care premier era Sorin Grindeanu, cât și la o reuniune a Executivului condus de Viorica Dăncilă, premier demis în prezent.

În România, președintele țării poate dizolva Parlamentul

Șeful statului poate dizolva Parlamentul, după ce se consultă cu președinții Camerei Deputaților și Senatului, cât și cu liderii grupurilor parlamentare. Astfel, „Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

Legislativul poate fi dizolvat o singură dată, în cursul unui an, conform Constituției. Pe de altă parte, Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului șefului statului şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Totodată, Președintele României poate, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional. Un astfel de referendum pe justiție a fost convocat de Klaus Iohannis și organizat pe 26 mai, odată cu alegerile prezidențiale.

În 2009, Traian Băsescu a consultat poporul, prin referendum asupra reducerii numărului de parlamentari la 300 și un Legislativ unicameral. Ambele referendumuri au trecut.

Șeful statului reprezintă țara în politică externă, poate încheia tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern. De asemenea, președintele acreditează și recheamă ambasadorii, aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice, conform Constituției. În plus, reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.

Președintele României este și șeful Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Acesta instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

Citeste si:  Iohannis, de acord să aibă indemnizația de președinte înghețată: E nevoie de un mix de măsuri pentru reducerea deficitului

Tot în atribuțiile șefului statului intră și acordarea grațierii individuale, numirea în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege, conferirea decorațiilor și titlurilor de onoare, precum și a gradelor de mareșal, general și amiral. Președintele promulgă legile adoptate de către Parlament. Totodată, acesta poate să le reîntoarcă în Parlament, pentru reexaminare sau să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu acestea.

Beneficiile funcției de șef al statului

Pe durata mandatului, preşedintele beneficiază, gratuit, de locuinţă de protocol, protecţie şi pază, precum şi autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), precum şi acces în complexurile de protocol ale Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS).

Conform site-ului Administrației Prezidențiale, persoanele care au avut calitatea de șef al statului român, beneficiază, pe toată durata vieții de:

– folosinţa gratuită a unei locuinţe de protocol, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar.

– o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu.

– pază şi protecţie, precum şi folosinţa gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.

– folosinţa gratuită pe o perioadă de maximum 12 luni a unei locuinţe, cu destinaţia de reşedinţă, în suprafaţă de maximum 200 mp, în perioada executării lucrărilor de reparaţii capitale la imobilul atribuit cu destinaţia de reşedinţă.

– efectuarea, la cerere, a unui control medical complet anual, în cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central «Dr. Carol Davila».

Totodată, președintele primește bunuri, cu prilejul unor acțiuni de protocol, anume: tablouri, stilouri, butoni de argint, picturi în ulei, instrumente muzicale, cărți. Pe anul 2018, totalul bunurilor primite de Klaus Iohannis cumulează 46.514 de euro.

În data de 10 noiembrie va avea loc votul în țară la alegerile prezidențiale, între orele 07.00 și 21.00. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, în același interval orar.

Cât despre votul în secțiile din străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. Astfel, la primul tur de scrutin românii din Diaspora vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata