O bucată din Zidul Berlinului, dezvelită și amplasată în Parcul Academiei Române

 O bucată din zidul Berlinului a intrat în patrimoniul Academiei Române, fragmentul din construcția emblematică din Germania fiind prezentat public la simpozionul „Căderea Zidului Berlinului şi Revoluţia română din decembrie 1989”, organizat de forul cultural și științific.

Bucata din zid intrată în patrimoniul Academiei Române are o înălțime de aproximativ 4 metri şi cântărește 3,5 tone. Bucureștiul se alătură, astfel, unor mari capitale din întreaga lume care au decis să expună părți din Zidul Berlinului ca semn al luptei pentru libertate și democrație.

Evenimentul „Căderea Zidului Berlinului şi Revoluţia română din decembrie 1989”, care a avut loc joi, a avut rolul de a marca împlinirea a 30 de ani de la sfârșitul regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est.

La ceremonia de dezvelire a bucății de zid, care a precedat simpozionul, au luat parte premierul Ludovic Orban, Cord Meier-Klodt, ambasadorul Republicii Federale Germania la București, Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Republica Federală Germania, fostul premier Petre Roman și fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, din Guvernul provizoriu de după 1989. Au mai participat importante personalităţi ale vieţii academice, culturale, științifice, religioase, politice și diplomatice românești, precum și invitaţi din Germania.

„Academia Română este un for al libertății spirituale și a încercat și în cele mai vitrege timpuri să fie așa. De aceea, pentru Academia Română, este o mare onoare să aibă aici, în curtea sa, începând de astăzi, un simbol al istoriei externe (…) un simbol dureros, dar, în același timp, un simbol luminos, prin faptul că a fost dărâmat. Iată, putem să avem și noi un asemenea semn al unui fost hotar între totalitarism și democrație. Căderea Zidului Berlinului a deschis o serie întreagă de evenimente și printre ele cel mai drag nouă, cel mai esențial pentru noi, este Revoluția Română. De aceea, aveți aici alăturate un fragment din Zidul Berlinului și steagul faimos fără stemă al românilor liberi”, a spus Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române.

Acesta a mai spus că procedurile prin care a fost adus monumentul la București se datorează în mare parte Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române și directorului acestuia, profesorul Dan Dungaciu.

„Cred ca acest eveniment este important și Zidul este important ca să ne aducă aminte ce a început la Leipzig, în faimoasele manifestații de luni și rugăciunile pentru pace, care au generat într-o lună de zile căderea Zidului Berlinului, a continuat, s-a împlinit, zicem noi, la Timișoara și la București. Între Leipzig și Berlin, Timișoara, București este o unitate indestructibilă, este un dans care ne leagă. Românii trebuie să fie conștienți că suntem parte a acestei narațiuni anticomuniste și pro-europene care a început în Germania și s-a împlinit la București. (…) Și, dacă lucru acesta se va întâmpla sau acest simpozion va fi un punct de plecare spre o asemenea conversație, cred că scopul Academiei Române a fost îndeplinit”, a declarat, la rândul său, Dan Dungaciu.

La simpozion au fost invitați să susțină discursuri Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, Cord Meier-Klodt și Emil Hurezeanu, ambasadorii celor două țări implicate, Anneli Ute Gabany, Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române.

Premierul Ludovic Orban a a declarat că, în momentele tensionate actuale prin care trece Uniunea Europeană, România și clasa ei politică are obligația de a fi „o voce de partea încrederii”.

„Am venit să vă împărtășesc aceste gânduri ca prim-ministru al unui Guvern alcătuit de către PNL. Simt cu atât mai mult semnificația istorică și simbolică a evenimentului care ne adună astăzi aici. Zidul Berlinului a reprezentat timp de 28 de ani din istoria noastră și pentru cei mai mulți dintre cei prezenți aici din viața noastră expresia materială a unei realități opresive pe care mulți au crezut că nu ne vom putea elibera vreodată. Este o mare lecție pe care timpul ne-o oferă, făcându-ne să privim la relicvele uneia dintre cele mai sinistre încercări de a întemnița aspirațiile umane, având conștiința faptului că trăim într-o Europă a cărei istorie fără Cortina de Fier e deja mai îndelungată decât cea în care zidul ne-a divizat”, a declarat Ludovic Orban după festivitatea de amplasare în curtea Academiei Române a bucății din Zidul Berlinului.

Ludovic Orban a vorbit apoi din perspectiva unui „membru al unei generații care și-a trăit tinerețea în umbra acestui simbol al tiraniei”

„am de asemenea și amintirea exploziei de speranță a acelor zile în care comunismul s-a prăbușit în mod real dar și simbolic în ruină. Am și memoria amară a tranziției dar și conștiința acută a faptului că acel moment de la finalul anului 1989 a fost cel în care România și-a recuperat destinul de țară democratică, membră a UE. Destinul politic și istoric nu e însă niciodată un dat, nu este o cale care ni se așază în față și pe care nu avem decât să o străbatem triumfal. El e o datorie și o lecție pe care trebuie să o purtăm în viață. Divizările artificiale, erorile politice divolvante sunt încă o parte a lumii noastre, Europa însă-și astăzi fiind pusă la încercare de tentativele de a construi noi ziduri, poate nu din beton, ci din materia încă mai periculoasă a prejudecăților, a neîncrederii, a manipulării și a intereselor nefaste”, a concluzionat Ludovic Orban.

La 9 noiembrie 1989 Zidul Berlinului, care împărțea Germania în două unități statale distincte, a căzut, iar berlinezii au putut proclama libertatea unei capitale și, implicit, începutul unei noi ere europene. A fost momentul declanșator al sfârșitului regimului comunist în Europa Centrală și de Est.

Loading...
loading...
Citește și
Loading...
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.