Scăderea comerțului cu China

 Timp de trei decenii cererea chineză pentru automobile, mașinării și echipamente germane a reprezentat un motor constant al creșterii în cea mai mare economie a Europei, politică promovată de toate guvernele ce s-au succedat la Berlin, arată Reuters într-o analiză.

Însă acest motor de creștere nu mai funcționează la parametrii optimi odată cu încetinirea economiei chineze și politicile „America First” promovate de administrația lui Donald Trump, care au lovit în expansiunea comerțului international, asta în timp ce producătorii chinezi au ajuns să devină rivali ai giganților germani care le erau furnizori tradiționali în trecut.

Economia germană s-a contractat cu 0,1% în cel de-al doilea trimestru din acest an iar analiștii se așteaptă ca datele pe trimestrul al treilea să arate un declin similar al produsului intern brut. Datele urmează să fie publicate joi, 14 noiembrie, iar o nouă contracție trimestrială ar însemna că Germania a consemnat prima recesiune din 2013 încoace.

Deși comerțul cu China reprezintă doar o mică parte din PIB-ul de 3.400 de miliarde de euro al Germaniei, acest segment al activității a reprezentat o componentă constantă a PIB pe care Berlinul a putut să se bazeze pentru a susține creșterea economică în fiecare an.

Acum, cu cererea chineză pentru produse germane în stagnare, exporturile germane se dovedesc incapabile să susțină creșterea economiei ce stagnează. la rândul ei. Cererea domestică din Germania a consemnat de asemenea o scădere semnificativă în acest an față de anul anterior.

„China este partenerul nostru comercial cel mai important însă tendința viitoare este dificilă de prezis”, spune Axel Mattern, director de marketing la operatorul Portului din Hamburg, unul dintre centrele comerciale germane cele mai lovite de încetinirea Chinei și de războiul comercial internațional.

Totodată, unii industrialiști spun că politicienii care au trecut peste abuzurile Beijingului în materie de libertăți și drepturi umane în speranța că țara asiatică se va transforma într-o democrație liberală de stil vestic, cu o economie de piață deschisă competiției egale, s-au lăsat amagiți.

„Asta s-a dovedit a fi un optimism irealist (n.r. wishful thinking)”, afirmă Stefan Mair, președintele Federației Industriilor Germane, organizație ce promovează o politică mai pragmatică în raport cu China.

La căderea Zidului Berlinului în 1989, schimburile comerciale între cele două țări erau mici. Odată cu acceptarea globalizării de către China, cota în PIB a exporturilor germane a crescut de la 0,6% la 7,1% anul trecut, după ce în 2016 China a depășit Statele Unite pentru a deveni cel mai mare partener comercial al Germaniei.

Producătorii auto BMW și Volkswagen, giganții industriali precum Siemens dar și companiile mai mici care formează coloana vertebrală a economiei germane au avut de câștigat de pe urma acestei evoluții. Călcând pe urmele predecesorului ei Gerhard Schroeder, cancelarul Angela Merkel a lăsat deoparte istoricul abuzurilor chineze și sistemul politic pentru a curta liderii de la Beijing în așa fel încât aceștia să accepte relații de business lucrative. În septembrie, Merkel a efectuat cea de-a 13-a vizită în China în 14 ani.

Însă după creșteri anuale importante în valoarea schimburilor comerciale bilaterale după criza din 2008-2009, tendința a început să se modifice. Creșterea exporturilor germane s-a ameliorat la 8% în 2018 și la 2,7% în primele nouă luni din acest an, potrivit datelor germane. În ultimele luni însă, evoluția a devenit negativă: în august, importurile chineze de produse germane au scăzut cu 3,6% față de aceeași lună a anului anterior, iar în septembrie s-au redus cu 9,2%.

În comparație cu datele germane, cifrele de la statistica chineză arată că importurile din Germania au scăzut cu 2% în primele nouă luni ale acestui an.

În raportul din luna septembrie, Fondul Monetar Internațional a revizuit negativ creșterea PIB-ului Germaniei, la 0,5% în acest an și la 1,2% în 2020, notând că cererea chineză în scădere reprezintă unul din factorii principali din spatele încetinirii generale a celei mai mari economii din Europa, alături de incertitudinile cauzate de tensiunile comerciale globale.

Industriașii germani au început însă demersuri pentru adoptarea unei politici protecționiste și la Berlin, după preluarea unor companii germane de către investitori chinezi în ultimii ani, iar politicienii au reacționat pozitiv.

Anul trecut Germania a întărit regulile pentru investiții în așa fel încât să poată fi investigate sau chiar blocate achiziții în companii germane de către entități non-europene.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.