Fordaq: Propagarea în spațiul public a cifrei de 20 de milioane de metri cubi de lemn tăiat ilegal, un atac la industria lemnului

Propagarea în spaţiul public a unei cifre de 20 de milioane de metri cubi volum de masă lemnoasă tăiată ilegal anual din pădurile României, neasumată oficial de nicio instituţie a statului român, inclusiv în media internaţională, constituie un atac la adresa industriei lemnului din ţara noastră, cu scopul de a afecta exporturile acestei industrii, care aduce un aport pozitiv de aproape 3 miliarde de euro anual, aport esenţial pentru echilibrarea balanţei comerciale, susţin Fordaq – Comunitatea Forestierilor şi Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România – Nostra Silva.

Într-un comunicat remis vineri AGERPRES, cele două organizaţii solicită Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor să-şi asume o poziţie oficială faţă de cifra de 20 de milioane de metri cubi, volum de masă lemnoasă tăiată ilegal din pădurile României, menţionată în media naţională şi internaţională.

„Considerăm că asimilarea diferenţei între ‘volumul dispărut’ dat de IFN (Inventarul Forestier Naţional – n. r.) şi volumul recoltei de masă lemnoasă evaluat prin APV-uri (Actele de punere în valoare – n. r.) ca tăieri ilegale este o greşeală şi o dezinformare, situaţie care trebuie clarificată şi asumată public de autoritatea tutelară, Ministerul Apelor şi Pădurilor – beneficiarul studiului IFN. Un aspect esenţial pe care îl aducem în dezbatere este lipsa de logică şi de fundamentare a blamării industriei lemnului din România pentru ‘tăierile ilegale’ de păduri. Sensul ‘tăierilor ilegale’ trebuie înţeles mai degrabă ca tăieri neautorizate, cu diferite grade de pericol privind afectarea integrităţii pădurilor, asemănător gradelor de intensitate ale evaziunii fiscale, care însoţeşte mersul economiei: de la evaziunea fiscală benignă asociată autoconsumului gospodăriilor populaţiei, la mica evaziune din comerţul tradiţional şi până la marea evaziune fiscală. Evaziunea fiscală, ca şi tăierile neautorizate de masă lemnoasă, există şi vor continua să existe”, susţin reprezentanţii Comunităţii Forestierilor.

Potrivit acestora, sunt necesare măsuri eficiente de combatere şi de sancţionare, astfel încât să nu îngreuneze mersul economiei naţionale, respectiv al economiei forestiere.

„După cum economia naţională nu trebuie culpabilizată în ansamblu pentru evaziunea fiscală, nici economia forestieră nu trebuie culpabilizată în ansamblu pentru ‘tăierile ilegale’. Răspunderea este individuală, a fiecărui operator economic, faptele trebuie identificate, dovedite şi sancţionate, cu concentrarea eforturilor pe zonele de risc şi în raport de pericol social asociat acestora!”, se arată în document.

Conform documentului, cifra de „20 milioane de mc tăieri ilegale” a fost prezentată ca fiind rezultatul Inventarului Forestier Naţional – Ciclul II. Fordaq – Comunitatea Forestierilor şi Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România – Nostra Silva consideră că aceste date reprezintă o dezinformare şi o manipulare a opiniei publice din România.

Potrivit comunicatului, IFN evaluează creşterea totală şi volumul total al arborilor, nu volumul „comercializabil” evaluat în APV-uri. IFN-ul lucrează cu conceptul de „lemn dispărut”, care include şi lemnul mort în urma eliminării naturale a arborilor din arborete.

În comunicat se precizează că Ministerul Apelor şi Pădurilor – beneficiarul studiului IFN – a făcut „o greşeală gravă” prin faptul că a recepţionat studiul IFN fără componenta de „lemn dispărut” şi nu a solicitat I.N.C.D.S Marin Dracea clarificarea acestei cifre.

„Bineînţeles, există şi o responsabilitate directă a conducerii I.N.C.D.S., care a avizat studiul IFN fără componenta de ‘lemn dispărut’. Componenta ‘lemn dispărut’ este un indicator esenţial al oricărui Inventar Forestier Naţional, indicator care, în corelaţie cu valoarea creşterii anuale, oferă imaginea sintetică a sustenabilităţii administrării pădurilor şi fundamentează raportările privind bilanţul amprentei de carbon pentru segmentul ‘păduri’ în cadrul raportărilor României privind combaterea schimbărilor climatice”, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, după anul 2014, măsurile de combatere a tăierilor ilegale şi urmărirea trasabilităţii provenienţei legale a masei lemnoase s-au dovedit eficiente. Reducerea drastică a lemnului din tăieri ilegale s-a remarcat în fluxurile de import/export. De la exporturi de aproximativ 2 milioane mc de cherestea şi 400.000 mc buştean în 2013, s-a ajuns în perioada 2017 – 2018 la o scădere a exporturilor de cherestea de molid până la 0,7 milioane mc. Exporturile de buştean aproape au dispărut şi s-a ajuns la importuri de aproape 3 milioane mc echivalent lemn rotund răşinoase în 2018.

Ca efect al deficitului de resursă cauzat de reducerea semnificativă a volumelor disponibile din tăieri ilegale, preţurile masei lemnoase au crescut cu aproximativ 250% în perioada 2013-2017.

Organizaţiile precizează că reducerea volumelor lemnului din tăieri ilegale s-a văzut cel mai pregnant în apariţia unei crize a lemnului de foc, atenţia fiind îndreptată asupra acestui segment al pieţei lemnului. O nouă viziune privind politica forestieră naţională, finanţarea implementării unei astfel de viziuni şi dezbaterea subiectului tăierilor ilegale din pădurile României constituie obiectul principal al Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi, care va fi organizat de Fordaq în data de 5 decembrie 2019, la Hotel Epoque – Bucureşti, eveniment aflat la cea de-a III-a ediţie.

Cele două organizaţii au şi o serie de solicitări pe care le adresează Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Astfel, acestea cer clarificarea cifrei „volumului dispărut”, în calitate de beneficiar al studiului IFN, asumarea oficială a cifrei „volumului dispărut” şi, mai ales, explicitarea semnificaţiei diferenţei între cifra „volumului dispărut” şi volumul „comercial”, evaluat conform APV-urilor.

„Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor trebuie să-şi asume combaterea informaţiilor false privind volumul tăierilor ilegale, vehiculate în spaţiul public, prin evaluarea, asumarea şi explicitarea oficială a unui set de date relevante”, susţin acestea.

În plus, ele cer ministerului adoptarea unui set de măsuri de combatere a tăierilor ilegale în urma unui proces consultativ transparent, astfel încât acestea să fie eficiente, fără a suprareglementa şi fără a afecta competitivitatea industriei lemnului, cu realizarea de studii de impact a măsurilor, astfel încât să nu se inducă din nou crize artificiale în aprovizionarea populaţiei cu lemn de foc, aşa cum s-a întâmplat în 2016-2017.

De asemenea, organizaţiile susţin că măsurile de combatere a tăierilor ilegale trebuie să fie parte a unei noi viziuni de politică forestieră, legată de valorificarea masei lemnoase, de paza pădurilor şi asigurarea trasabilităţii masei lemnoase, în contextul noii strategii europene privind domeniul pădurilor, de bioeconomie, de obiectivele privind energia regenerabilă şi combaterea schimbărilor climatice.

O altă solicitare vizează contractarea şi derularea Ciclului III al Inventarului Forestier Naţional. Fordaq şi Nostra Silva subliniază că IFN nu oferă a o cifră a volumului recoltat, ci o cifră a volumului „dispărut”, concept mult mai larg care include lemnul mort.

Cifrele IFN se referă la „păduri” şi nu la „fondul forestier naţional”, conform definiţiei „pădurilor” utilizată de IFN, care include multe categorii de vegetaţie forestieră din afara fondului forestier naţional. Ca ordin de mărime, pe 533.706 ha pădure de mici proprietăţi, 400.000 păşuni împădurite şi 700.000 ha arbori izolaţi, administraţia silvică a pus legal în valoare 368.000 mc în 2015, 425.000 mc în 2016 şi 500.000 mc în 2017.

„Evident, este o zonă de autoconsum al populaţiei pentru lemn de foc pe aceste suprafeţe, pe care îl putem evalua, considerând media de 2 mc an/ha, la minim 3-4 milioane mc masă lemnoasă! Sigur, sunt tăieri ‘neautorizate’, dar reprezintă un autoconsum care nu afectează fondul forestier naţional. Volumul înregistrat în actele de evaluare a masei lemnoase, volum comercializat, se referă la masa lemnoasă comercială, fără ârfuri şi crăci, în timp ce IFN-ul lucrează cu volumul întregului arbore. IFN-ul poate da doar o cifra medie 2008-2018. Datele pentru 2017-2018, ani în care volumul tăierilor ilegale a scăzut foarte mult, au o pondere de doar 10% în aceste cifre. Deci nu se pot particulariza pentru 2017-2018 datele IFN, fără a risca erori grave”, atrag atenţia Fordaq şi Nostra Silva.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.