Copiii ”proiectaţi” genetic pentru aspect şi inteligenţă, încă departe de realitate (studiu)

Aşa-numiţii copii ”proiectaţi” genetic pentru obţinerea trăsăturilor dorite asociate aspectului şi inteligenţei sunt încă departe de a deveni realitate, se arată într-un studiu publicat în jurnalul ştiinţific Cell, citat joi de Press Association.

Trăsăturile umane, cum ar fi înălţimea sau coeficientul de inteligenţă, sunt rezultatul mai multor gene care conlucrează cu alţi factori independenţi de genetică, ceea ce face ca selectarea cu acurateţe a embrionilor pentru obţinerea însuşirilor dorite să reprezinte o provocare, se arată în cercetarea recentă.

Ipotetic, procesul de maximizare a şansei de a avea un copil ”proiectat” ar implica screeningul embrionilor obţinuţi prin fertilizare in vitro (FIV), pentru căutarea variantelor genetice asociate caracteristicilor dorite, înainte de implantare – un proces cunoscut sub numele de screening genetic preimplantar (SGP).

Această tehnică este utilizată în prezent în medicina reproductivă pentru identificarea defectelor genetice în embrioni şi prevenirea astfel a riscului de transmitere a unei tulburări moştenite către copilul nenăscut.

În prezent, utilizarea SGP în Marea Britanie este intens reglementată şi urmează un regim strict de autorizare, bazat pe prezenţa unor afecţiuni grave, notează Press Association.

Pentru experimente, cercetătorii de la Universitatea Ebraică din Ierusalim s-au concentrat pe variante genetice asociate coeficientului de inteligenţă şi înălţimii corporale.

Specialiştii au efectuat simulări computerizate utilizând date genetice prelevate de la subiecţi umani pentru a crea profiluri genetice ale embrionilor ipotetici.

Echipa s-a ghidat după presupunerea că fiecare cuplu ar avea zece embrioni din care să aleagă, iar cel cu punctajul maxim ar fi selectat pentru implantare. Apoi, cercetătorii au prezis coeficientul de inteligenţă sau înălţimea pentru fiecare dintre urmaşi pe baza variantelor genetice prezente în genomurile embrionilor simulaţi.

Rezultatele au demonstrat că avantajele preconizate sunt relativ reduse – coeficientul de inteligenţă crescând cu trei puncte în medie, iar înălţimea fiind mai mare cu trei centimetri.

Oamenii de ştiinţă au notat că aceste rezultate nu sunt garantate din cauza a numeroase aspecte ”imprevizibile” asociate acestor trăsături.

”Dacă a fost selectat un embrion despre care s-a prezis că va avea un coeficient de inteligenţă cu două puncte peste medie, aceasta nu reprezintă o garanţie că va rezulta în realitate această creştere”, a declarat autorul principal al studiului, Shai Carmi.

Totodată, cercetătorii subliniază că există şi alte limitări ale acestei tehnologii – de exemplu, variantele genetice asociate înălţimii şi coeficientului de inteligenţă se aplică în special persoanelor cu descendenţă europeană şi nu ar funcţiona pentru restul indivizilor.

De asemenea, oamenii de ştiinţă au notat că încercarea de a încorpora mai multe trăsături ar complica selecţia embrionului, întrucât un embrion cu cel mai ridicat potenţial pentru un coeficient de inteligenţă mai mare poate avea potenţialul cel mai mic în ceea ce priveşte înălţimea dorită.

Comentând pe marginea acestei cercetări, doctor Liz Ormondroyd, consilier genetic şi cercetătoare la Departamentul de Medicină Radcliffe din cadrul Universităţii Oxford, care nu a fost implicată în studiu, a spus: ”De multă vreme au fost formulate temeri potrivit cărora informaţiile genetice ar putea fi folosite pentru a selecta embrioni pe baza trăsăturilor dorite, precum înălţime ori inteligenţă mai mari. Acest studiu bazat pe simulare computerizată demonstrează că, în cazul acestor caracteristici complexe, copiii proiectaţi rămân pe tărâmul ştiinţifico-fantastic”.

Deşi copiii ”proiectaţi” genetic pentru aspect şi inteligenţă sunt departe de a deveni o realitate, un studiu realizat recent la Universitatea Abertay din Dundee, Scoţia, a constatat că riscurile de editare a genelor sunt în prezent suficient de scăzute pentru a justifica utilizarea acestei tehnologii pentru evitarea afecţiunilor comune, oamenii de ştiinţă susţinând că modificarea genetică ”etică” a copiilor ar putea începe în doi ani, notează Press Association.

Sursa: agerpres
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.