Companii care înregistrează cele mai multe restanţe la plată

Microîntreprinderile reprezintă categoria de companii care înregistrează cele mai multe restanţe la plată, însumând 43% din total, în timp ce companiile mari şi cele mici au fiecare un procent de 20% din total, potrivit unui studiu referitor la condiţiile de business din România.

Plăţile restante ale companiilor nefinanciare au crescut cu 7% faţă de 2009, însă au scăzut cu aproape 30% faţă de vârful atins în 2014, ajungând la 86 miliarde de lei în 2018. 55% dintre acestea reprezintă plăţi restante către furnizori, arată studiul „Condiţiile de business din România” realizat anual de KeysFin.

„Relaţiile de business sunt o parte vitală a bunului mers al unei afaceri, iar, din experienţa noastră, antreprenorii români apelează cel mai adesea la încredere sau la o verificare minimă a partenerilor cu care încheie contracte. Nimic mai greşit! Iar statisticile aferente anului 2018 arată riscurile la care se expun. Soluţiile de business information au fost concepute tocmai pentru a evita aceste riscuri şi pentru a fi mereu informaţi cu privire la statusul partenerilor de afaceri. La KeysFin am dezvoltat instrumente de verificare şi de atenţionare, astfel încât orice companie din România poate monitoriza constant activitatea partenerilor de afaceri şi poate lua decizii bazate pe argumente concrete, în timp real”, a declarat Roxana Popescu, managing director al KeysFin, într-un comunicat remis marţi AGERPRES.

Potrivit KeysFin, deşi economia românească a avut o evoluţie ascendentă în ultimii ani, peste jumătate din companiile locale înregistrând profit în 2018, respectiv 54%, o parte din problemele din mediul de business s-au acutizat, aşa cum e cazul plăţilor restante sau al lipsei de personal.

În România există aproximativ 619.200 de microîntreprinderi nefinanciare (cifră de afaceri sub 2 milioane de euro), iar cele mai multe din acestea activează în domeniile comerţ, activităţi profesionale şi construcţii.

Perioada medie de încasare a creanţelor (DSO) şi perioada medie de plată a datoriilor (DPO) s-au situat la 91, respectiv 160 zile în 2018, înregistrându-se o scădere faţă de 2009, când erau de 97 zile, respectiv 178 zile.

În ceea ce priveşte sectoarele din economie, cele mai mari termene de plată le au construcţiile, iar cele mai mici se găsesc la comerţ, HORECA şi sănătate. Astfel, perioadele medii de încasare, respectiv de plată, din domeniul construcţiilor au fost de 178 zile (DSO) şi 370 zile (DPO). În agricultură, plăţile se fac în medie la 268 zile, în timp ce creanţele se colectează în aproximativ 158 zile. De cealaltă parte, în comerţ plăţile se fac la 108 zile, iar creanţele se colectează în 60 zile.

„Creditele acordate companiilor româneşti au crescut cu 39% faţă de 2009, la 213 miliarde de lei în decembrie 2018, potrivit datelor BNR. Iar, în primele 9 luni din 2019, creditele acordate companiilor locale au crescut cu 7% faţă de decembrie 2018, la peste 227 miliarde de lei în septembrie 2019. Cel mai important avans procentual a fost înregistrat de agricultură, plus 15%, la aproape 18 miliarde de lei, în perioada ianuarie-septembrie 2019. La nivel de 2018, cele mai multe credite au fost acordate companiilor din domeniul serviciilor, cu 42% din total, acesta fiind urmat de industrie, 27% din total, şi construcţii, 10% din total. În ceea ce priveşte datoriile comerciale, acesteau crescut cu 41% faţă de 2009, ajungând la 284,6 miliarde de lei în 2018. Datoriile comerciale au reprezentat 28,7% din totalul datoriilor înregistrate de companiile româneşti în 2018”, se arată în comunicatul citat.

Cât priveşte criza de personal, KeysFin aminteşte că, în ultimii 10 ani, România a rămas fără aproximativ 300.000 angajaţi din mediul privat. Dacă în 2009 existau 4,2 milioane de angajaţi, în 2018 această cifră a scăzut la 3,9 milioane.

„Lipsa angajaţilor este o realitate de zi cu zi a mediului privat din România. Dacă, în cazul companiilor mari şi medii, această lipsă nu este una cauzată de o alegere proprie, în cazul microîntreprinderilor, angajaţii sunt supliniţi de antreprenori. Bineînţeles, un regim fiscal care să ofere unele beneficii companiilor aflate la început de drum în ceea ce priveşte taxele aferente angajaţilor, ar încuraja microîntreprinderile să investească şi în capital uman şi să se dezvolte într-un ritm mai alert”, a precizat Roxana Popescu.

Cei mai mulţi români care lucrează pentru companii locale sunt angajaţi în industria prelucrătoare, însumând aproximativ un milion – 27,7% din total. Urmează comerţul (cel mai mare sector economic după cifra de afaceri şi numărul de companii) cu 822.600 de angajaţi, cu 21,1%, transportul şi depozitarea cu 355.000 de angajaţi (9,1% din total), construcţiile cu 319.000 de angajaţi (8,2% din total ) şi serviciile administrative şi suport cu 275.000 de angajaţi (7,1% din total). Însumat, în primele 5 sectoare după forţa de muncă au fost 2,8 milioane de angajaţi, care reprezintă 73,2% din totalul de angajaţi din mediul privat din România.

KeysFin realizează anual studiul „Condiţiile de business din România” în baza unei analize a informaţiilor furnizate de instituţiile publice locale, cât şi interpretând alte informaţii cheie precum calificativele internaţionale primite de ţara noastră sau investiţiile strategice realizate pentru anul în curs.

KeysFin oferă informaţii despre firmele din România şi din străinătate prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un portofoliu de peste 500 de clienţi, KeysFin este unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.

Sursa: Agerpres
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.