Paul Ciocan acuză autorităţile din Braşov de lipsa unui plan de dezvoltare pe termen lung

Candidatul USR pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, Paul Ciocan, a susţinut vineri, într-o conferinţă de presă, că „proiectele mari de infrastructură vor ocoli judeţul şi vor distruge şansele acestuia de a mai avea autostrăzi” din cauza „lipsei unui plan clar de dezvoltare pe termen lung” a autorităţilor locale şi judeţene.

Conform lui Ciocan, care a citat un document al Ministerului Transporturilor, în exerciţiul financiar 2021-2027 al UE, o serie de fonduri pe infrastructura mare, mai ales pe partea rutieră, nu vor mai fi administrate exclusiv de către CNAIR, dându-se posibilitatea consiliilor judeţene sau asociaţiilor de dezvoltare locală să fie beneficiari ai unor astfel de proiecte.

„Ei (autorităţile judeţene din Braşov -n.r.) ar trebui să pregătească proiecte – mă refer la studii de fezabilitate, de autorizaţie de mediu, eventual de promovare a documentaţiei în vederea exproprierii terenurilor pe care ar urma să se realizeze lucrările, eventual detalii de genul descărcare arheologică, mutare utilităţi (…). Ele ar trebui începute astfel încât, din 2022, când, teoretic, ar fi operaţional ciclul de finanţare, să se poată depune proiectele efectiv pentru construcţie. Şi mă refer la proiecte oarecum simple şi necesare în mod evident Braşovului – centura Ghimbav, centura Codlea, centura Făgăraş, continuarea acelui ‘ciot’ de 6 kilometri care este de la Râşnov-Cristian şi dus eventual până dincolo de Codlea, poate conectat inclusiv cu DN 11 şi dus până în zona Hărmanului, astfel încât traficul să fie mutat de pe actualele DN-uri care pot fi regândite altfel, să se folosească inclusiv cu piste pentru biciclete pe o bandă”, a afirmat Ciocan.

Acesta a dat ca exemplu oraşele Oradea şi Cluj-Napoca, care au deja pregătite astfel de proiecte – drumul expres care ar urma să se conecteze cu autostrada ungară M4 şi respectiv centura metropolitană. „Aceste lucruri trebuie planificate din timp şi, dacă nu încep acum, se vor trezi în 2023-2024 că alte administraţii locale au obţinut fonduri şi s-au apucat de construit, iar noi stăm şi ne uităm”, a menţionat Paul Ciocan.

Cu acelaşi prilej, preşedintele USR Râşnov, Horia Motrescu, desemnat candidat al formaţiunii pentru primăria localităţii, a vorbit despre necesitatea actualizării Planului Urbanistic General al oraşului, staţiune turistică de interes naţional, document care datează din 1997.

Conform acestuia, PUG-ul a fost prelungit recent, prin hotărâre a Consiliului Local, după ce licitaţia pentru desemnarea unui consultant care să elaboreze documentul a fost anulată, anul trecut, pentru neîndeplinirea procedurilor legale.

„PUG-ul trebuie reactualizat pentru că nu mai corespunde realităţii din teren. Orice cetăţean poate vedea că noile cartiere, care au apărut între timp, nu au fost prevăzute în PUG – ul din 1997. Scopul acestor planuri este calitatea locuirii în comunitate. Scopul nu este să densificăm spaţiul şi să creştem fondul construibil după criterii reglementate. PUG-ul exact asta ne spune, pe baza studiilor de fundamentare, ce putem construi, ce nu putem construi, pe ce procent dintr-un anumit spaţiu putem construi, cât trebuie să fie spaţiul verde, dacă vom construi locuinţe colective, unde se vor relaxa copiii şi unde vor merge la şcoală”, a spus Motrescu.

Loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.