EUR
4,84 RON
(-0.03%)
USD
4,41 RON
(+0.74%)
GBP
5,44 RON
(-0.44%)
CHF
4,57 RON
(+0.18%)
BGN
2,47 RON
(+0.17%)
BYN
1,84 RON
(+0.66%)
CAD
3,19 RON
(-0.41%)
RSD
0,04 RON
(-0.03%)
AUD
2,93 RON
(-0.83%)
JPY
0,04 RON
(+0.66%)
CZK
0,18 RON
(-0.47%)
INR
0,06 RON
(+0.17%)

Poluarea cu plastic, din ce în ce mai mare, la nivel mondial

Plasticul, devenit ubicuu în doar câteva decenii, a revoluţionat majoritatea domeniilor de activitate, a uşurat traiul oamenilor şi a transformat epoca modernă într-o măsură atât de mare încât astăzi nu ne mai putem imagina viaţa fără el. Însă această binecuvântare şi-a arătat în scurt timp latura întunecată, deşeurile plastice constituind în prezent unul dintre cele mai îngrijorătoare tipuri de poluare la nivel mondial.

Oamenii de ştiinţă estimează că peste 8,3 miliarde de tone de plastic au fost produse de la începutul anilor ’50, iar în fiecare an sunt aruncate circa 300 de milioane de tone de deşeuri plastice, mare parte dintre acestea ajungând în mediul înconjurător, în special în cursurile de apă şi ulterior în ocean, potrivit Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).

Doar 9% din deşeurile plastice produse până în prezent au fost reciclate, iar dacă tendinţele actuale continuă – în special în condiţiile în care jumătate din cantitatea produsă vreodată a fost realizată în ultimii 15 ani, potrivit National Geographic – oceanele lumii ar putea conţine mai mult plastic decât peşte până în anul 2050, atrage atenţia UNEP pe unenvironment.org.

În cazul în care obiectele din plastic nu sunt reciclate şi indiferent de modul în care au fost utilizate – fie că au fost folosite câteva decenii sau doar câteva minute – după ce sunt aruncate pot persista în mediul înconjurător chiar şi câteva sute de ani. În funcţie de locul în care ajung, deşeurile plastice se descompun şi se transformă în microplastic, mai periculos cu cât devine aproape invizibil cu ochiul liber şi pătrunde în lanţul trofic şi în atmosferă.

Poluarea cu deşeuri din plastic a atins proporţii epidemice. Potrivit UNEP, 8 milioane de tone de plastic ajung în fiecare an în oceanele lumii, ucigând sau rănind milioane de păsări şi vieţuitoare marine. În lipsa unor acţiuni concrete şi de anvergură, cantitatea de deşeuri plastice din oceane ar putea ajunge la 250 de milioane de tone în mai puţin de zece ani, conform grupului de mediu Ocean Conservancy cu sediul în Washington.

Obiecte mari din plastic au fost descoperite în acest an în stomacul a numeroase mamifere marine eşuate pe plaje. În luna mai, o balenă moartă, cu stomacul plin de plastic, a fost găsită pe o plajă din Italia. Caşalotul în vârstă de şapte ani a fost descoperit în Sicilia, iar Greenpeace a atras atenţia la acea vreme că acesta era al cincilea astfel de incident în Italia în doar câteva luni. În aprilie, în carcasa unei balene gestante, care a eşuat pe o plajă din Sardinia, au fost descoperite 22 de kilograme de plastic. De asemenea, în martie, o balenă care a fost găsită moartă pe o plajă din sud-estul Filipinelor avea în stomac 40 de kilograme de plastic. Printre obiectele identificate se numărau 16 saci de orez, o prelată de plastic utilizată pe plantaţiile de banane şi pungi pentru cumpărături.

De asemenea, microparticule de plastic au fost descoperite în corpurile tuturor mamiferelor marine – delfini, foci şi balene – examinate de o echipă de experţi după ce au fost găsite eşuate pe ţărmuri din Marea Britanie. Marea majoritate a particulelor erau fibre sintetice rezultate în urma descompunerii hainelor sau a plaselor de pescuit. Studiul, publicat în ianuarie în jurnalul Scientific Reports, a fost susţinut de organizaţia ecologistă Greenpeace care a atras atenţia că rezultatul ”este un lucru ameninţător, demonstrând amploarea poluării cu plastic din mările noastre”.

Deşeuri de plastic rezultate din activităţi umane au fost descoperite chiar şi în cel mai adânc loc de pe Pământ. În luna mai, exploratorul american Victor Vescovo, care a devenit primul om care a realizat scufundări multiple în cele mai adânci locuri de pe planeta noastră, ajungând cu ajutorul unui submersibil la 10.928 de metri, respectiv 10.927 de metri, în Groapa Marianelor din Oceanul Pacific, a declarat că a descoperit în astfel de locuri deşeuri rezultate din activităţi umane.

Potrivit estimărilor ştiinţifice, aproximativ 5.000 de miliarde de fragmente de plastic cu greutatea totală de peste 250.000 de tone plutesc la suprafaţa apelor, materie ce se degradează şi se scufundă sub formă de microparticule pe fundul mărilor şi oceanelor.

Niciun ecosistem marin nu este ferit de poluarea cu plastic, au concluzionat autorii unui studiu publicat în februarie în jurnalul ştiinţific Royal Open Society Science. Aceştia au disecat 90 de crustacee mici care trăiesc în străfundurile oceanelor, colectaţi de pe fundul a şase dintre cele mai adânci fose oceanice răspândite în Cercul de Foc al Pacificului, iar în corpul a 65 de exemplare (peste 72%) s-a descoperit cel puţin o microparticulă de plastic. Între cel puţin 50% dintre exemplarele colectate de la aproape 7.000 de metri adâncime din Groapa Noilor Hebride şi până la 100% dintre cele capturate de la aproape 11.000 de metri din Groapa Marianelor – cel mai adânc loc cunoscut – ingeraseră plastic.

Alte miliarde de fragmente de plastic ajung pe plaje, chiar şi în cele mai izolate locuri de pe Terra. În luna mai, sute de milioane de fragmente de plastic, cântărind aproximativ 238 de tone, au fost descoperite pe plajele cu nisip alb ale insulelor Cocos, un grup de 27 de atoli cu o populaţie de doar câteva sute de persoane, aflat la 2.100 de kilometri vest de Australia. Majoritatea sunt fragmente de ambalaje alimentare.

În luna noiembrie, Greenpeace a atras atenţia asupra pericolelor asociate plasticului provenind de la echipamentele de pescuit pierdute sau abandonate, numindu-l ”cel mai letal tip de poluare cu plastic a oceanelor”. Potrivit estimărilor, 640.000 de tone de echipament de pescuit ajung în oceane în fiecare an şi constituie circa 10% din deşeurile de plastic din mediul marin, în timp ce plasele de pescuit reprezintă 86% din aşa-numitul ”megaplastic” din ”peticul de gunoi din Pacific”, se arată într-un raport al Greenpeace.

Un studiu al Greenpeace, dat publicităţii în luna iunie, a descoperit microparticule de plastic în toate cele 13 râuri analizate din Marea Britanie, de la Exe din sud-vestul Angliei, până la Lagan din Irlanda de Nord, unul dintre acestea fiind mai poluat decât aşa-numita ”marea insulă de gunoaie din Pacific”. Analiza mostrelor, efectuată de oameni de ştiinţă ai Greenpeace din cadrul Universităţii din Exeter cu ajutorul unui detector în infraroşu, a descoperit microparticule de plastic în 28 dintre cele 30 de zone din care au fost prelevate probe. Fragmentele de plastic proveneau în majoritate din surse precum paie sau capace de sticle, dar şi microperle – mici fragmente sferice din plastic utilizate deseori în produse cosmetice şi de uz gospodăresc – având diametrul de sub 1 milimetru.

Potrivit unui alt studiu, publicat în martie de cercetători de la Universitatea Bangor şi organizaţia Friends of the Earth, a fost identificată prezenţa poluării cu microparticule de plastic în râuri, lacuri şi zone umede de pe teritoriul Marii Britanii. Friends of the Earth a subliniat că acest tip de contaminare cu plastic a râurilor şi lacurilor reprezintă ”o cauză majoră de îngrijorare”, motiv pentru care ”este de înţeles că oamenii vor dori să cunoască ce impact va avea acest lucru asupra sănătăţii lor şi a mediului”.

Microplasticul este în acelaşi timp şi un important poluant atmosferic. Microparticule de plastic pot fi transportate şi pe calea aerului, ajungând chiar şi în zone montane izolate. Potrivit unui studiu publicat în luna aprilie în Nature Geoscience, o echipă internaţională de oameni de ştiinţă a descoperit peste 365 de microparticule de plastic pe metru pătrat pe zi în eşantioane recoltate din zona muntelui Pic des Trois Seigneurs (Franţa), la aproape 1.500 de metri altitudine şi la depărtare de oraşe importante sau de surse de poluare locală. Majoritatea provin de la ambalaje, pungi, textile sau articole de unică folosinţă. Cercetătorii au concluzionat că microparticulele de plastic care ajung în atmosferă, unele dintre ele mai fine decât un fir de păr uman, pot parcurge chiar şi o sută de kilometri.

Contaminarea cu microplastic a fost identificată şi în surse comune de apă subterană. Un studiu efectuat în Statele Unite şi publicat în ianuarie a descoperit fibre de microplastic în două pânze freatice de pe teritoriul Illinois. Dintre cele 17 probe de apă din puţuri şi izvoare, 11 dintr-un acvifer localizat într-un strat calcaros din apropiere de zona metropolitană Saint Louis şi şase dintr-un acvifer conţinând fisuri mult mai mici dintr-o regiune rurală din nord-vestul statului, doar una nu conţinea microparticule de plastic. Concentraţia maximă observată a fost de 15,2 particule la litru (în cazul unui eşantion de apă dintr-un izvor).

Cunoscutul naturalist britanic Sir David Attenborough a avertizat în luna mai că poluarea cu plastic este ”o catastrofă în desfăşurare” pe care o ”ignorăm pe riscul nostru”. El a declarat că plasticul prezent în mări şi oceane reprezintă o ”problemă globală” ce necesită o reacţie la nivel internaţional.

Conform raportului publicat la începutul lunii mai de grupul de experţi ai ONU în domeniul biodiversităţii (IPBES), care prezintă o imagine sumbră a viitorului, poluarea cu plastic a mărilor şi oceanelor a crescut de zece ori din 1980 până în prezent, aceste deşeuri afectând vieţuitoarele acvatice.

Totodată, un raport al agenţiei britanice Tearfund, publicat în mai, avertizează cu privire la impactul poluării cu plastic asupra sănătăţii omului. Cercetarea sugerează că o persoană moare la fiecare 30 de secunde în ţările în curs de dezvoltare din cauza afecţiunilor provocate de poluarea cu plastic şi deşeuri.

Potrivit unui raport al World Wide Fund for Nature (WWF) dat publicităţii în iunie, o persoană ar putea ingera până la 5 grame de plastic în fiecare săptămână, echivalentul greutăţii unui card de credit. Conform acestui raport, o compilaţie de peste 50 de studii, fiecare individ ar înghiţi circa 2.000 de micro-particule şi particule de plastic în fiecare săptămână, aproximativ 250 de grame pe an.

Principala sursă de plastic ingerat este apa, urmată în acest top de fructele de mare, peştele, berea şi sarea. Conform unui studiu canadian publicat în iunie, bazat pe stilul de viaţă al unui adult american, un individ înghite până la 52.000 de micro-particule de plastic pe an, la care se adaugă 90.000 de micro-particule dacă bea doar apa îmbuteliată (şi 4.000 dacă consumă apă de la robinet). Dacă se ia în considerare poluarea aerului şi, prin urmare, inhalarea, această cifră creşte la 121.000 – estimările variind în funcţie de modul şi locul de viaţă al individului, se precizează în studiul publicat în revista Environmental Science and Technology.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a lansat în luna august un apel pentru efectuarea mai multor cercetări pe tema impactului microplasticului şi al poluării cu plastic asupra sănătăţii umane deoarece informaţiile existente în prezent pe această temă ‘sunt limitate’.

Organizaţia Naţiunilor Unite şi organizaţii nonguvernamentale au declarat război plasticului încercându-se stoparea la sursă a poluării prin lupta contra conceptului obiectelor de unică folosinţă. Însă speranţa curăţării mărilor de cantităţile gigantice de deşeuri este mai mult decât fragilă.

În luna ianuarie, 28 de multinaţionale din industria de petrochimie, de reciclare şi a bunurilor de larg consum au anunţat că au înfiinţat o alianţă dispusă să ofere peste 1 miliard de dolari pentru a găsi soluţii eficiente în privinţa eliminării din mediul înconjurător a deşeurilor din plastic. Alliance to End Plastic Waste (AEPW) cuprinde giganţi mondiali (BASF, Total, Shell, ExxonMobil, Dow, Mitsui Chemicals, LyondellBasell, Procter&Gamble, Suez, Veolia, Henkel, Chevron Phillips Chemical Company LLC, etc.) care fabrică, utilizează, vând şi reciclează produse din plastic. AEPW a promis în acest sens mobilizarea unor sume de 1 miliard de dolari într-o primă etapă şi până la 1,5 miliarde în următorii cinci ani.

Numeroase state şi administraţii locale, dar şi producători de bunuri de larg consum şi lanţuri de magazine au anunţat în acest an adoptarea unor măsuri pentru reducerea poluării cu plastic. Iniţiativele au vizat în special taxarea sau interzicerea pungilor de cumpărături din plastic, obiecte cu cea mai scurtă durată de utilizare, dar care persistă în natură chiar şi câteva sute de ani.

Printre aceste ţări se numără Tanzania, care a anunţat în luna aprilie introducerea măsurii de interdicţie a producţiei, importării, vânzării şi utilizării pungilor de plastic de unică folosinţă în vederea combaterii poluării provocate de deşeurile non-biodegradabile, alăturându-se astfel celor peste 60 de state care au interzis total ori parţial pungile de plastic de unică folosinţă sau au impus taxe pentru utilizarea lor, printre acestea numărându-se China, Franţa, Kenya, Rwanda, Turcia şi Italia.

De asemenea, Vanuatu, una dintre ţările cele mai vulnerabile în faţa schimbărilor climatice, a anunţat interzicerea utilizării scutecelor de unică folosinţă, a tacâmurilor din plastic, a paharelor din polistiren, a beţelor din plastic pentru amestecarea băuturilor şi a altor tipuri de ambalaje alimentare, pentru reducerea considerabilă a cantităţii de deşeuri în lupta contra poluării.

La ediţia din acest an a carnavalului de la Rio de Janeiro tot mai mulţi brazilieni au folosit pentru costumele lor o serie de produse biodegradabile, pentru ca microparticulele din plastic să nu mai ajungă în oceanul planetar.

Anul acesta a crescut şi numărul municipalităţilor olandeze care interzic înălţarea baloanelor, unele dintre obiectele din plastic cu cel mai mare grad de pericol pentru vieţuitoarele marine. O pasăre marină prezintă un risc de mortalitate de 20% în cazul în care înghite un singur fragment din plastic, de 50%, în cazul a nouă fragmente ingerate şi de 100%, în cazul a 93 de fragmente, conform unui studiu publicat în Scientific Reports.

Printre companiile ce iau măsuri contra utilizării plasticului se numără producătorul de bere neagră irlandeză Guinness, care a anunţat în aprilie că va renunţa la inelele din plastic folosite pentru transportul dozelor şi la ambalajul din plastic pentru baxuri, acestea fiind înlocuite cu material din carton 100% reciclabil şi biodegradabil.

Tot în luna aprilie, Disneyland Paris a anunţat mai multe iniţiative pentru a-şi limita impactul asupra mediului, evocând o taxă de „valorificare” a deşeurilor şi interzicând paiele din plastic în perimetrul acestui parc de distracţii, care primeşte anual aproximativ 15 milioane de vizitatori şi are peste 16.000 de angajaţi.

Canada a anunţat în iunie că va interzice mai multe articole din plastic de unică folosinţă – sticle, paie, pungi – începând din 2021, iar statele din Asia de Sud-Est, care se numără printre cei mai mari poluatori de pe planetă, au convenit în iunie, în cadrul unui summit al Asociaţiei Naţiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN), asupra unui angajament inedit de luptă împotriva poluării oceanelor. ASEAN regrupează Indonezia, Malaezia, Singapore, Thailanda, Filipine, Brunei, Vietnam, Laos, Myanmar şi Cambodgia şi reprezintă 9% din populaţia mondială, adică 650 de milioane de locuitori.

În cadrul întrunirii G20 din iunie, miniştrii Mediului din G20 (grupul ţărilor dezvoltate economic) au căzut de acord să adopte un nou cadru de acţiune pentru a stopa poluarea cu plastic la nivel global.

Japonia, al doilea producător mondial de deşeuri din plastic pe cap de locuitor, după Statele Unite, a anunţat un program de reducere a deşeurilor din plastic care poluează oceanele şi a stabilit un obiectiv ambiţios, de a recicla 100% din plasticul nou până în 2035 şi de a dezvolta soluţii pentru obţinerea unor înlocuitori biodegradabili.

SUA au promis în luna iunie, prin vocea secretarului de stat Mike Pompeo, că nu vor sabota eforturile internaţionale pentru reducea poluării cu plastic, Washingtonul fiind criticat pentru obstacolele pe care le ridică în faţa consensului tot mai mare pe plan internaţional privind imperativul de a curăţa oceanele. Circa 180 de ţări au convenit în luna mai, la Geneva, asupra unei reglementări cu privire la exporturile de deşeuri plastice. SUA nu au participat la această reuniune, neratificând Convenţia de la Bale din 1989 asupra controlului transferurilor transfrontaliere de deşeuri. Potrivit reţelei IPEN (International Pollutants Elimination Network), care regrupează sute de ONG-uri din întreaga lume, noile restricţii s-au lovit de o vehementă opoziţie în special din partea SUA.

În luna martie, Parlamentul European a aprobat interzicerea produselor din plastic de unică folosinţă din 2021. Practic, vor fi interzise în UE produse precum tacâmurile din plastic de unică folosinţă (furculiţe, cuţite, linguri, beţişoare), farfuriile din plastic de unică folosinţă, paiele din plastic, beţişoarele de urechi din plastic şi beţişoarele din plastic pentru baloane. De asemenea, vor fi interzise produsele şi recipientele pentru alimente din material plastic oxodegradabil şi recipientele pentru băuturi fabricate din polistiren expandat.

Consiliul UE a adoptat în mai directiva ce introduce noi restricţii pentru anumite materiale plastice de unică folosinţă care vizează reducerea deşeurilor marine din plastic. Noile norme interzic utilizarea anumitor produse din plastic de unică folosinţă pentru care există alternative. În plus, sunt introduse măsuri specifice de reducere a utilizării produselor din plastic care sunt aruncate cel mai des în mod necorespunzător. Adoptarea formală a noilor norme de către Consiliu reprezintă etapa finală a procedurii. Statele membre au convenit să atingă un obiectiv de colectare de 90% pentru sticlele din plastic până în 2029, iar sticlele din plastic vor trebui să conţină, până în 2025, cel puţin 25% material reciclat, iar până în 2030 cel puţin 30%.

Sursa: Agerpres
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata