Sit arheologic datând din perioada regatului Aksum

O biserică datând din secolul IV, ce conţine atât artefacte şi artă paleocreştină cât şi artefacte precreştine, păgâne, a fost descoperită într-un sit arheologic datând din perioada regatului Aksum, în nordul Etiopiei, transmite miercuri Live Science.

Această descoperire ne oferă mai multe informaţii despre vechiul regat Aksum – o civilizaţie nord-africană relativ puţin cunoscută care s-a convertit la Creştinism în secolul IV.

Arheologii au descoperit biserica paleocreştină, construită în stil roman, în timpul săpăturilor în situl oraşului îngropat Beta Samati. Acest oraş, al cărui nume înseamnă „casa tuturor” în dialectul etiopian Tigrinya, făcea parte din vechiul regat cu capitala la Aksum. Oraşul Aksum este celebru pentru biserica Sfânta Maria din Sion, locul unde ar fi păstrat Chivotul legământului, în care s-ar afla tăbliţele cu cele 10 porunci primite de Moise pe muntele Sinai.

Regatul Aksum a cunoscut apogeul dezvoltării şi s-a impus ca putere regională în perioada 80 î.Hr – 825 d.Hr. Partener de comerţ al Imperiului Roman, datorită locaţiei sale în apropierea Mării Roşii, de-a lungul unei rute comerciale antice spre India. Numele acestui regat a fost însă demult uitat, existând foarte puţine menţiuni în cărţile de istorie.

„Unul dintre lucrurile pe care le facem este să încercăm să schimbăm acest lucru”, a susţinut arheologul Michael Harrower de la Universitatea John Hopkins din Baltimore.

„Majoritatea oamenilor au auzit despre Egiptul Antic, Grecia Antică şi Roma Antică… însă nu se ştie, spre exemplu, că civilizaţia aksumită era una dintre cele mai puternice civilizaţii ale lumii antice şi una dintre cele mai vechi astfel de civilizaţii”, a declarat Harrower pentru Live Science.

Descoperirile arheologice realizate de Michael Harrower şi colegii săi în perioada 2011 – 2016 în situl de la Beta Samati, sunt descrise într-un studiu publicat marţi în revista Antiquity.

În timpul unei expediţii germane, în 1906, arheologii au cercetat vestigii ale civilizaţiei aksumite, însă crizele politice însoţite de violenţe din Etiopia, inclusiv războiul civil de 16 ani din anii ’70 – ’80, nu au permis decât cercetări arheologice sporadice.

Vechiul imperiu

Michael Harrower şi colegii săi au excavat o colină înaltă denumită „tell”, ce s-a format deasupra unor vestigii antice. Ei au descoperit că oamenii au trăit la Beta Samati încă din jurul anului 750 î.Hr., din aşa-numita perioadă pre-aksumită, până în jurul anului 650 d.Hr, când regatul a intrat în declin. Acest lucru înseamnă că această aşezare de la Beta Samati a trecut prin păgânism, a cunoscut creştinismul şi a rezistat până la apariţia primelor regate islamice în apropiere.

Cea mai importantă descoperire din acest „tell” este biserica paleocreştină. Regatul Aksum a trecut la creştinism cam în aceeaşi perioadă în care această religie se răspândea şi în Imperiul Roman, condus de Constantin.

„Basilica pe care am descoperit-o este foarte importantă. Există şi alte biserici cunoscute din secolul IV, însă majoritatea lor au fost descoperite de mult şi multe dintre ele nu mai conţin informaţii şi artefacte relevante”, a explicat Harrower.

Prin contrast, biserica de la Beta Samati adăposteşte un tezaur de artefacte antice, printre care şi obiecte paleocreştine, monede din bronz, figurine din lut şi amfore în care se păstra uleiul de măsline şi vinul.

„Acest lucru ne spune că oricine ar fi folosit această basilică avea acces la bunuri din alte părţi şi că acest oraş era conectat la reţeaua de negoţ a lumii antice”, conform lui Harrower.

O parte dintre monedele de bronz descoperite în basilică i-au ajutat pe arheologi să-i confirme vârsta: o monedă din perioada de început a domniei regelui Ezana (secolul IV) este decorată cu o semilună ce-l simbolizează pe zeul arab Almaqah. Monedele bătute după ce regele Ezana a convertit regatul Aksum la creştinism, în jurul anului 325, sunt decorate cu o cruce creştină.

Tezaur

Alte artefacte descoperite în basilică, deşi reprezentative pentru simbolistica creştină, păstrează şi unele influenţe păgâne. Una dintre cele mai interesante descoperiri este cea a unui pandantiv din piatră neagră, decorat cu o cruce creştină şi cu cuvântul „venerabil” în limbajul antic etiopian Ge’ez. Acest pandantiv a fost probabil purtat de un preot.

Alte artefacte, printre care figurine zoomorfe din lut, reprezentând vite sau capete de tauri, amintesc de zeii păgâni veneraţi odinioară la Beta Samati.

„Probabil a existat o perioadă de timp în care toate ritualurile şi vechile credinţe religioase ale oamenilor din regatul Aksum s-au împletit cu creştinismul. Astfel de descoperiri sunt foarte interesante din acest punct de vedere”, a mai adăugat Harrower.

Unul dintre cele mai preţioase artefacte descoperite la Beta Samati, un inel din aur decorat cu cornalină (piatră semipreţioasă), sugerează de asemenea acest melanj de idei şi tradiţii locale şi din alte părţi ale lumii antice. Dacă designul inelului prezintă influenţe clare romane, simbolul gravat pe inel al unui cap de taur şi încrustaţiile din cornalină sunt de origine aksumită. „Foloseau unele idei din spaţiul mediteranean însă le interpretau şi le îndreptau spre un stil unic african”.

Sursa: Agerpres
Loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata