Implementarea unui taxe clawback diferenţiate şi plafonate

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) este la curent şi salută efortul depus de Guvern pentru rezolvarea situaţiei critice în care se află medicamentele generice, şi anume implementarea unui taxe clawback diferenţiate şi plafonate.

Cele mai recente prognoze indică un clawback ce va ajunge în T4 2019 la un nivel de 33-34%, de la un nivel de 12,6% cu numai 4 ani în urmă.

Acest nivel va adânci criza medicamentelor generice, nivel care periclitează existenţa companiilor producătoare de medicamente generice, astfel că vom asista în curând la închiderea unor linii de producţie şi a unor fabrici din România, ceea ce va duce la disponibilizări de personal, pe lângă pierderea economică şi creşterea dependenţei de importuri.

Industria producătoare de medicamente generice trebuie să fie considerată de importanţă strategică pentru CSAT, pentru că în cazul unei situaţii de urgenţă, medicamentele generice vor face diferenţa între viaţă şi moarte. Şi tocmai aceste medicamente sunt penalizate printr-o taxă clawback total injustă şi care nu se regăseşte nicăieri în spaţiul European în forma în care există în România.

Rezolvarea injustiţiei taxei clawback, o masură cuprinsă în Programul de Guvernare şi considerată de actualul Ministru al Sănătăţii, domnul Dr. Victor Costache prioritatea zero, a fost exprimată în spaţiul public de nenumărate ori, dar din păcate până la acest moment nu s-a luat nicio măsură.

Am subliniat în nenumărate rânduri importanţa implementării urmatoarelor măsuri ce trebuie aplicate din luna decembrie a anului în curs, şi anume:

1. Ajustarea cu inflaţia a bugetului de medicamente, adică 4,63% conform INS, mai exact 75 milioane RON pe trimestru;

2. Eliminarea din calculul taxei clawback a valorii consumului de medicamente din spitale, aproximat la 8-9% din consumul trimestrial total.

După implementarea imediată a acestor măsuri, împreună cu autorităţile putem trece la identificarea de soluţii pe termen mediu şi lung privind diferenţierea şi plafonarea taxei clawback pentru medicamentele generice.

În condiţiile în care medicamentele generice, accesibile ca preţ, care tratează milioane de pacienţi şi care uneori se prescriu în asociere cu medicamentele inovative, sunt retrase continuu din piaţă pe motiv de lipsă de sustenabilitate, bugetul de medicamente fiind unul neconform cu nevoia reală de medicamente a populaţiei, Ministerul Sănătăţii decide compensarea unor molecule inovative scumpe (HG 720 în transparenţă publică), cu un impact de aproximativ 156 de milioane RON pe an, fără alocarea unui buget suplimentar pentru acestea.

Înţelegem şi susţinem necesitatea introducerii de noi molecule inovative şi de a asigura accesul pacienţilor la tratamente inovatoare, dar considerăm că autorităţile trebuie să asigure sursele de finanţare pentru acestea si să nu lase această responsabilitate pe umerii industriei. De fapt, este o cerinţă legală ce trebuie respectată.

Modalitatea prezentă, prin care industria generică este cea care cofinanţează inovaţia printr-o taxă clawback în continuă creştere, nu mai poate fi considerată funcţională.

APMGR atrage atenţia că cele mai multe cheltuieli ale statului român merg către medicamente inovative, peste 75%, multe dintre acestea tratând câteva mii de pacienţi, dar ignoră milioanele de români care folosesc medicamentele cu preţuri mici.

În schimb, taxa clawback este aplicată uniform atât medicamentelor scumpe cât şi celor cu preţ mic, cu un impact negativ mult mai mare asupra celor din urmă. Acest lucru se întâmplă din cauza preţului redus şi al sistemului de adaosuri, pentru care toţi producătorii sunt obligaţi să plătească clawback.

Taxa clawback împreună cu politica celui mai mic preţ sunt o barieră în calea accesului pacienţilor la medicamentele generice, fapt ce a generat retragerea din piaţă a peste 2.500 de medicamente generice, dar şi o barieră în calea atragerii de noi investitori străini.

Cine răspunde pentru faptul că pacienţii nu au acces la medicamentele generice?

În România, cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, cu un buget de medicamente îngheţat, există un paradox şi anume, se compensează molecule inovative fără asigurarea spaţiului bugetar, la acest fapt adăugându-se lipsa preocupării pentru un management continuu al bugetului care, ar permite optimizări ale costurilor din care să se finanţeze inovaţia, precum şi creşterea accesului pacienţilor la tratamente, atât generice cât şi inovative.

Despre APMGR

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) -www.apmgr.org- este o organizaţie non-guvernamentală şi indepedentă, care îşi propune să contribuie în mod activ la îmbunătăţirea accesului la tratament farmaceutic pentru pacienţii români.

Companiile membre APMGR au capacităţi de producţie în Bucureşti, Târgu Mureş şi Constanţa unde se produc peste 1.500 de medicamente generice acoperind toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice şi antialergice, până la produse oncologice. Industria generică locală contribuie cu cca 1,5% la PIB, asigurând peste 8.000 de locuri de muncă. APMGR este afiliată la Medicines for Europe -www.medicinesforeurope.com- organizaţia reprezentativă a industriei producătoare de medicamente generice şi biosimilare din Europa.

APMGR reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România: Accord Healthcare, Amring Pharmaceuticals, Alvogen, Dr. Reddy’s, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Krka, Magistra CC, Medochemie, Mylan, Sandoz, Stada, Teva, Zentiva.

Sursa: Agerpres
Loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.