Obiectivele strategiei fiscal bugetare

Construcţia bugetară pentru anul 2020 şi orizontul 2021-2022 este bazată pe şase obiective, conform Strategiei fiscal bugetare, publicate de Ministerul Finanţelor Publice.

Cele şase obiective sunt: Stimularea, continuarea, consolidarea şi menţinerea unei creşteri economice inteligente, sustenabile şi incluzive, prin utilizarea eficientă a factorilor de producţie, creşterea productivităţii şi demararea investiţiilor durabile; Crearea spaţiului fiscal pentru alocarea unor sume importante pentru susţinerea investiţiilor publice majore şi implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix; Crearea unei politici fiscale predictibile pentru susţinerea mediului de afaceri, simplificarea fiscalităţii şi fluidizarea proceselor interne, pentru a crea premisa unei creşteri economice sustenabile; Adoptarea unor măsuri salariale, sociale pentru asigurarea protecţiei sociale şi securităţii sociale pentru persoane vârstnice, pensionari şi categoriile cele mai vulnerabile şi aflate în dificultate, bine ţintite care să corespundă nevoilor reale ale beneficiarilor; Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice; Îmbunătăţirea, aplicarea şi consolidarea guvernanţei bugetare, creşterea transparenţei bugetare şi eficientizarea cheltuielilor publice.

Estimările avute în vedere la construcţia bugetară pentru anul viitor vizează o creştere economică de 4,1%, o inflaţie medie anuală de 3,1%, un deficit de 3,6% din PIB, 275.000 şomeri şi un salariu mediu net lunar de 3.324 lei.

Veniturile sunt estimate la 358,593 miliarde lei, iar cheltuielile la 399,227 miliarde lei.

Astfel, veniturile bugetare proiectate pentru anul 2020 reprezintă 31,76% din PIB, 31,45% în anul 2021, urmând ca în anul 2022 să reprezinte 32,05% din PIB, evoluţie determinată de evoluţia indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referinţă, precum şi de măsurile/prevederile adoptate până la acest moment prin acte normative.

Cheltuielile bugetare proiectate pentru anul 2020 reprezintă 35,35% din PIB, ajungând la 34,58% în 2022, în scădere pe orizontul de referinţă ca pondere în PIB. Cheltuielile de investiţii sunt preconizate să ajungă la 48,605 miliarde lei în 2020, urmând ca în 2021 să crească la 48,739 miliarde lei şi în 2022 la 49,988 miliarde lei.

Planificarea bugetară pe anul 2020 şi estimările pe perioada 2021-2022 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2020 la 3,58% din PIB, urmând ca acesta sa ajungă în anul 2022 la 2,77% din PIB, respectiv o reducere cu 0,81 puncte procentuale faţă de anul 2020, încadrându-se în 2022 în prevederile regulamentelor europene.

„Se constată pe orizontul de referinţă o scădere a deficitului bugetar cash, ESA, structural, având în vedere că derapajul acestui indicator poate avea drept consecinţe cu impact direct asupra costului suveran de finanţare, poate avea un impact major asupra încrederii agenţilor economici şi populaţiei în perspectivele economice ale anului viitor care poate genera o amânare a proiectelor de investiţii private, o încetinire a dinamicii pieţei muncii şi reducerea perspectivelor de angajare.
În termeni structurali, se estimează că deviaţia înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) se va menţine pe tot orizontul de referinţă, dar incepe să se ajusteze începând cu anul 2020, pentru ca în anul 2022 să înregistreze 2,62% din PIB, respectiv o ajustare de 0,77 puncte procentuale faţă de anul anul 2020. Devierea de la OTM s-ar produce în condiţiile menţinerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice sub 40% din PIB, România previzionând în anul 2019 un procent al datoriei publice de 36,4% din PIB, în creştere fată de anul 2018 cu 1,4 puncte procentuale”, se menţionează în strategie.

Documentul estimează pentru 2019 un deficit cash de 4,43% din PIB, „reprezentând un derapaj semnificativ” faţă de ţinta stabilită iniţial de 2,76% din PIB.

„Această evoluţie este determinată în principal de angajarea unor cheltuieli bugetare pe baza unor venituri suplimentare estimate iniţial care nu s-au materializat în încasări şi nici nu au fost luate măsuri compensatorii, chiar dacă au fost atenţionări de la agenţiile de rating şi organismele internaţionale din prima parte a anului”, se precizează în strategie.

Sursa: Agerpres
Loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!