Singurul laborator de cercetare în condiţii de microgravitaţie

De două decenii pe orbită, Staţia Spaţială Internaţională (ISS) reprezintă singurul laborator de cercetare în condiţii de microgravitaţie de care dispune umanitatea. Un proiect desfăşurat în colaborare de principalii actori din domeniul spaţial, NASA, Roskosmos şi ESA, ISS şi-a mai adăugat un an pe orbită, cu numeroase misiuni încheiate cu succes dar şi cu câteva eşecuri. Dintre acestea reamintim testarea primei capsule Dragon pentru echipaje umane, aparţinând SpaceX, într-o misiune fără echipaj uman spre ISS, prima misiune extravehiculară cu echipaj exclusiv feminin, testarea lui Fedor, un robot android construit de Rusia sau misiunea primului astronaut din Emiratele Arabe Unite.

Misiune test pentru capsula Crew Dragon

La începutul lunii martie, o rachetă Falcon 9 a companiei americane SpaceX a fost lansată de la Centrul Spaţial Kennedy din Florida pentru a plasa pe orbită noua capsulă Crew Dragon, proiectată să transporte în curând astronauţii NASA în spaţiu. Nici un astronaut nu s-a aflat la bord pentru această misiune de testare, o călătorie dus-întors de o săptămână spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS).

Capsula Crew Dragon a avut la bordul ei un manechin, „un dispozitiv antropomorf cu rol de testare” denumit Ripley, în semn de omagiu adus personajului interpretat de actriţa Sigourney Weaver în filmele din seria „Alien”.

Această misiune test a capsulei Crew Dragon s-a încheiat cu succes, printr-o amerizare în oceanul Atlantic, în largul coastelor Floridei. Pornindu-şi pentru câteva momente propulsoarele deasupra Sudanului, la o altitudine de 410 kilometri, capsula Crew Dragon s-a desprins lent de ISS, potrivit imaginilor transmise în direct de NASA graţie mai multor camere video prezente la bordul staţiei, deşi cele două vehicule se deplasează pe orbită cu o viteză reală foarte mare – peste 27.000 de kilometri pe oră.

Astronauţii Nick Hague şi Alexei Ovcinin, supravieţuitorii unei lansări ratate din 2018, au ajuns în 2019 pe ISS

Cosmonautul Alexei Ovcinin şi colegul său american Nick Hague, care au supravieţuit unei lansări ratate spre ISS în luna octombrie a anului trecut, revenind pe Pământ cu ajutorul sistemului de evacuare de urgenţă al rachetei Soyuz, la câteva minute de la lansare, au ajuns până la urmă pe staţia spaţială în martie 2019, la bordul unei alte capsule Soyuz, alături de astronautul NASA Christina Koch.

Racheta a decolat fără incidente de pe cosmodromul din Baikonur, în Kazahstan, şi a andocat pe ISS şase ore mai târziu, la peste 400 de kilometri deasupra Terrei, la ora 01:01 GMT, cu câteva minute înainte de ora prevăzută.

Hague şi Ovcinin trebuiau să plece pe 11 octombrie 2018 într-o misiune spaţială de şase luni, însă o defecţiune la unul dintre propulsoare, produsă la 2 minute după lansare, a condus la aterizarea de urgenţă a capsulei Soiuz, marcând un prim eşec în istoria zborurilor cu echipaj uman către ISS.

Cei doi au scăpat cu viaţă datorită sistemului de evacuare al rachetei Soyuz, după ce au fost supuşi unei presiuni de peste 6G în momentul în care capsula lor a fost ejectată, aterizând apoi în stepele din Kazahstan de unde au fost recuperaţi de echipele de salvare.

Prima misiune extravehiculară exclusiv feminină, anulată iniţial, încheiată cu bine câteva luni mai târziu

NASA a anulat, la sfârşitul lunii martie, prima ieşire extravehiculară în spaţiu a unei echipe formate din două femei astronaut, întrucât la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) nu existau suficiente costume spaţiale de mărime potrivită. Drept urmare, astronauta Christina Koch a ieşit în spaţiu însoţită de astronautul american Nick Hague, după ce iniţial trebuia să fie acompaniată de compatrioata sa Anne McClain.

Toate cele 214 misiuni extravehiculare desfăşurate de la lansarea ISS pe orbită, în 1998, şi până la sfârşitul lunii martie a acestui an, au fost efectuate doar de echipe formate din bărbaţi sau dintr-un bărbat şi o femeie.

Până la urmă, misiunea exclusiv feminină prevăzută pentru luna martie s-a desfăşurat cu succes în luna octombrie, când astronautele americane Christina Koch şi Jessica Meir au efectuat împreună o ieşire în spaţiu de la bordul ISS pentru a realiza o lucrare de reparaţii – înlocuirea unui sistem de încărcare a bateriilor electrice care nu mai funcţiona.

Christina Koch, o astronaută mai experimentată, a ieşit prima în spaţiu, plutind lent în combinezonul său alb, ataşat prin intermediul unui cablu de ISS, care se deplasează cu o viteză de 8 kilometri pe secundă în jurul Terrei, la o înălţime de 415 de kilometri deasupra oceanelor. „Înaintez…”, a spus apoi Jessica Meir, care a sosit în luna septembrie la bordul ISS, înainte să iasă la rândul ei din sas.

Înarmată cu o cheie franceză şi cu o şurubelniţă electrică, Christina Koch a andocat la braţul robotic al ISS, pilotat de italianul Luca Parmitano, şi a înlocuit unitatea de reîncărcare depozitată într-o altă parte a staţiei spaţiale.

Record de andocare rapidă la ISS stabilit de o capsulă rusească Progress

În luna aprilie, un vehicul de tip cargo din gama Progress a stabilit un record după ce a ajuns pe orbită şi s-a conectat la Staţia Spaţială Internaţională (ISS) în doar trei ore şi 21 de minute, deschizând astfel calea spre zboruri mai scurte cu echipaj uman.

Racheta Soyuz care purta vehiculul Progress MS-11 a fost lansată la ora 11:01 GMT de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan, iar modulul de tip cargo s-a conectat la ora 14:22 GMT cu staţia orbitală. Precedentul record, stabilit de vehiculul Progress MS-09, data din iulie 2018 şi era de trei ore şi 40 de minute.

Evident că un rol important în stabilirea acestui record l-a avut poziţia în care se află staţia orbitală în raport cu Terra în momentul lansării, capsula fiind nevoită să efectueze un număr mai mic sau mai mare de rotaţii în jurul Pământului înainte de a putea să se conecteze la ISS. Traiectoria clasică necesită două zile de zbor în spaţiu, pe durata cărora sunt realizate 34 de rotaţii în jurul Terrei.

„Curăţenie de primăvară” pe ISS

La începutul lunii aprilie, astronauta NASA Anne McClain şi colegul acesteia, David Saint-Jacques, de la Agenţia Spaţială Canadiană au încheiat cu succes o misiune extravehiculară de peste 6 ore, ultima dintr-o serie de trei ieşiri în spaţiu programate între martie şi aprilie pentru recondiţionarea ISS.

În timpul acestei ieşiri în spaţiu, cei doi astronauţi au instalat noi cabluri pentru îmbunătăţirea comunicaţiilor wireless în afara complexului spaţial şi creşterea capacităţii reţelei de computere. În cadrul misiunii, astronauţii au instalat noi baterii cu ioni de litiu (Li-ion) şi au schimbat câteva panouri solare ale ISS, având în vedere că vechile baterii aveau o vechime de 12 ani.

Misiune dedicată lui Alexei Leonov, legendarul cosmonaut care a împlinit 85 de ani

La sfârşitul lunii mai, cosmonauţii ruşi Oleg Kononenko şi Alexei Ovcinin, i-au dedicat o misiune extravehiculară de mentenanţă pe ISS compatriotului lor Alexei Leonov, care la 18 martie 1965 devenea primul om care a desfăşurat o activitate extravehiculară în spaţiu.

Diferenţiaţi de câteva linii de culoare pe costumele lor spaţiale – roşii în cazul lui Kononenko şi albastre pentru Ovcinin -, ambii cosmonauţi au ieşit din laboratorul spaţial purtând un portret al lui Leonov, pe spatele căruia se putea citi mesaje de recunoştinţă pentru faptele sale.

La 18 martie 1965, echipat cu un costum de scafandru spaţial şi legat cu un cablu lung de 5,35 metri, Leonov – care anul acesta a împlinit 85 de ani – a rămas în afara navei Voskhod-2 timp de 12 minute şi 9 secunde. Într-un scurt discurs, Ovcinin i-a dedicat câteva cuvinte legendarului cosmonaut rus: „Domnule Leonov, vă rog să primiţi felicitările noastre din inimă cu ocazia zilei dumneavoastră de naştere”.

Alexei Leonov a murit la 11 octombrie, la Moscova.

Prima infracţiune comisă în spaţiu

La sfârşitul lunii august NASA a anunţat că investighează o acuzaţie potrivit căreia o astronaută a accesat de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) contul bancar al soţiei sale – de care s-a despărţit în 2018 – într-un dosar ce ar viza prima infracţiune comisă în spaţiu.

Astronauta Anne McClain a recunoscut că a accesat acel cont bancar de la bordul ISS, însă a negat că ar fi comis astfel o infracţiune. Fosta ei soţie, Summer Worden, ar fi depus o plângere oficială la Federal Trade Commission.

Astronauta a dezvăluit pentru The New York Times prin intermediul avocatului ei că a dorit să se asigure că situaţia financiară a familiei sale era stabilă şi că în acel cont exista o sumă suficientă pentru plata facturilor şi a taxelor de şcolarizare pentru fiul lui Summer Worden, pe care cele două femei l-au crescut împreună înainte de a se despărţi.

Anne McNalin şi Summer Worden – care este ofiţer de informaţii în cadrul Air Force – s-au căsătorit în 2014. Summer Worden a depus actele de divorţ în 2018. Investigatorii de la Biroul Inspectorului General al NASA le-au contactat pe ambele femei în această anchetă.

Cadrul legislativ agreat de cele cinci mari entităţi statale şi suprastatale ce deţin ISS – Statele Unite, Rusia, UE, Japonia şi Canada – stabileşte că legile naţionale se aplică persoanelor şi bunurilor aflate în spaţiu. Aşadar, dacă un cetăţean canadian comite o infracţiune în spaţiu, el va fi supus legislaţiei canadiene, în timp ce un astronaut rus se va supune legislaţiei ruseşti. UE participă la proiectul ISS ca un singur stat cu un cadru legislativ propriu, însă oricare ţară europeană poate să îşi extindă legile şi reglementările sale naţionale asupra echipamentului şi a personalului european din spaţiu.

Legislaţia spaţială include, de asemenea, prevederi pentru extrădarea pe Terra, dacă o ţară decide că doreşte să pună oficial sub acuzare un cetăţean al unei alte ţări pentru abateri şi infracţiuni comise în spaţiu.

Robotul rus FEDOR – o misiune reuşită, care însă nu se va mai repeta

Robotul android FEDOR (Final Experimental Demonstration Object Research), trimis pe ISS la sfârşitul lunii august într-o misiune test, nu va mai fi folosit în acest tip de misiuni, după cum a anunţat la începutul lui septembrie Agenţia spaţială rusă Roskosmos.

Robotul umanoid a revenit pe Pământ la începutul lunii septembrie, după ce a petrecut mai mult de o săptămână la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS).

Potrivit dezvoltatorilor săi, robotul antropomorf, care măsoară 1,80 metri înălţime şi cântăreşte 160 kg, nu este capabil să înlocuiască astronauţii în misiuni periculoase, precum ieşirile în spaţiu.

Fedor, acronim pentru Final Experimental Demonstration Object Research, este capabil să reproducă mişcările umane şi poate fi controlat de la distanţă, însă nu este capabil să se deplaseze în condiţii de gravitaţie zero şi picioarele sale lungi sunt inutile la bordul ISS.

Evgeni Dudorov, şeful echipei care a proiectat robotul Fedor, a declarat că dezvoltatorii ruşi elaborează deja planurile înlocuirii sale, care ‘va trebui să îndeplinească condiţiile unei activităţi în afara navei’.

Agenţia spaţială rusă Roskosmos speră să utilizeze robotica pentru a efectua operaţiuni delicate, precum ieşirile în afara ISS şi, eventual, ‘cucerirea spaţiului’.

Purtând numărul de identificare Skybot F850, Fedor este primul robot umanoid care a fost trimis în spaţiu de Rusia. El a fost precedat în 2011 de robotul NASA Robonaut 2, revenit în cele din urmă pe Pământ în 2018 din cauza unor probleme tehnice, şi de micul robot japonez Kirobo în 2013.

Construcţia robotului Fedor, planificat iniţial pentru misiuni ale Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă, a costat aproximativ 300 de milioane de ruble (aproximativ 4,2 milioane euro), potrivit presei ruse.

Primul astronaut din Emiratele Arabe Unite

O capsulă rusă Soyuz a fost lansată la sfârşitul lunii septembrie de pe cosmodromul din Baikonur, Kazahstan, spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS), cu un echipaj de trei astronauţi la bord, printre care şi primul astronaut din Emiratele Arabe Unite (EAU).

Astronautul arab Hazzaa AlMansoori, 35 de ani, fost pilot de vânătoare, a rămas 8 zile la bordul avanpostului orbital, devenind primul arab care a vizitat uriaşul laborator ştiinţific de pe orbita Pământului. În cadrul acestei misiuni, AlMansoori a desfăşurat o serie de experimente, a susţinut câteva sesiuni de comunicare live din spaţiu şi a organizat o seară culinară arabă la bordul ISS, îmbrăcat cu portul tradiţional arab.

Deşi scurtă, misiunea lui Hazzaa AlMansoori a provocat o vie emoţie şi sentimente de mândrie naţională în Emiratele Arabe Unite, ţară nou-venită în domeniul spaţial şi care a anunţat recent că urmează să trimită o sondă spre Marte până în anul 2021.

La 35 de ani, Hazzaa AlMansoori a introdus Emiratele în micul club al ţărilor arabe care au trimis oameni în spaţiu, după Arabia Saudită în 1985 şi Siria în 1987. El este însă primul astronaut arab care a ajuns pe ISS. Ales dintre 4.022 de candidaţi, acest fost pilot de vânătoare a aflat abia în septembrie 2018 că a fost preferat pentru această misiune.

Sursa: Agerpres
Loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.