Din perspectivă medicală, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM ) nu are competenţa legală de a evalua, efectele intensităţii câmpului electromagnetic şi, implicit a tehnologiei 5G, asupra sănătăţii populaţiei, acestea aspecte fiind în sfera domeniului sănătăţii publice, se arată în sinteza observaţiilor la proiectul privind Planul de acţiuni al ANCOM pentru anul 2020.
In cadrul procesului de consultare publică a Planului de Acţiuni al ANCOM pentru 2020, instituţia a primit 56 de adrese din partea unor persoane fizice şi asociaţii, care conţin comentarii referitoare la impactul direct sau indirect asupra 5G, inclusiv de anulare a Strategiei naţionale privind implementarea acestei tehnologii, releva din datele telecom.
„(…) în contextul prezentei consultări publice, lăsând la o parte argumentele de legalitate (precum caracterul directivelor europene, numărul sau calitatea avizatorilor necesari pentru emiterea unei hotărâri de Guvern sau capacitatea ANCOM de a anula sau ignora o astfel de hotărâre), apreciem că, pe fond, anularea Strategiei 5G pentru România este nejustificată, inoportună şi disproporţionată în raport cu motivele invocate (…) Mai mult, referitor la efectul tehnologiilor de comunicaţii electronice asupra sănătăţii umane amintim, cu titlu informativ, că în România limitele de câmp electromagnetic sunt reglementate în conformitate cu practicile adoptate şi în Uniunea Europeană, Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1193/2006 pentru aprobarea Normelor privind limitarea expunerii populaţiei generale la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz, preluând restricţiile prevăzute în Recomandarea 1999/519/EC privind limitarea expunerii populaţiei generale la câmpuri electromagnetice (de la 0 Hz la 300 GHz). Precizăm că ANCOM nu are competenţa legală de a evalua, din perspectivă medicală, efectele intensităţii câmpului electromagnetic asupra stării de sănătate a populaţiei, aspecte care sunt în sfera domeniului sănătăţii publice”, se notează în document.
Comisia internaţională de protecţie la radiaţii neionizante (ICNIRP) a avizat această Recomandarea 1999, devenită document de referinţă pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, aceasta fiind, şi în prezent, singurul act adoptat la nivel european care reglementează, la nivelul populaţiei generale, limitele între care se consideră sigură expunerea la radiaţiile electromagnetice, indiferent de serviciile sau tehnologiile utilizate (emisii radio-TV, comunicaţii fixe sau mobile, satelitare sau terestre, incluzând tehnologiile 2G, 3G, 4G, 5G) sau de tipul de activitate ce produce câmp electromagnetic (reţele de comunicaţii electronice, reţele de energie etc).
Iar in ceea ce priveşte preocupările legitime legate de expunerea populaţiei la efectele câmpurilor electromagnetice, ANCOM menţionează că întregul context trebuie privit din două perspective: utilizarea echipamentelor radio şi utilizarea frecvenţelor radio. În ambele cazuri, se aminteşte de respectarea legislaţiei în vigoare care stabileşte o serie de limite şi standarde.
„Planurile ce privesc implementarea noilor tehnologii de comunicaţii nu pot fi privite ori raportate doar la teritoriul naţional, întrucât industriile ori sectoarele de activitate sunt, în prezent, conectate la nivel internaţional/european, iar utilizarea frecvenţelor radio trebuie privită în acelaşi context. Drept urmare, ANCOM are în vedere o serie de documente ori acte legislative adoptate la nivel european. Unul dintre aceste documente, adoptat de către Comisia Europeană, identifică principalele provocări şi domenii care necesită acţiuni concertate, coordonate la nivelul statelor membre. Pentru a lămuri pe deplin activitatea ANCOM, precizăm că în conformitate cu atribuţiile legale care îi revin în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009, activitatea ANCOM priveşte autorizarea utilizării frecvenţelor radio (fie că vorbim de staţii de emisie utilizate pentru furnizarea serviciilor de programe de radiodifuziune, fie că vorbim de staţii utilizate pentru furnizarea altor servicii de comunicaţii electronice), incluzând şi analizarea şi expertizarea tehnică a utilizării frecvenţelor radio pentru asigurarea compatibilităţii radioelectrice dintre staţiile şi reţelele de radiocomunicaţii autorizate, pentru prevenirea apariţiei interferenţelor prejudiciabile ce pot apărea la utilizarea resursei limitate de spectru radio”, se menţionează în raportul de sinteza al ANCOM.
Autoritatea monitorizează permanent intensitatea câmpului electromagnetic prin intermediul a 150 de senzori ficşi de monitorizare de bandă largă amplasaţi în Bucureşti şi alte 62 de oraşe din ţară. Totodată, ANCOM realizează şi măsurători prin intermediul sistemului mobil, rezultatele acestora fiind disponibile la pe site-ul instituţiei la secţiunea „Măsurători mobile”.
ANCOM a anunţat, marţi, că, până la sfârşitul trimestrului III din acest an, şi-a propus să definitiveze documentaţia de licitaţie pentru frecvenţele 5G, iar organizarea procedurii de selecţie pentru acordarea drepturilor de utilizare a spectrului radio disponibil în benzile de frecvenţe de 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz, 3400-3600 MHz (5G) pentru furnizarea de reţele publice şi servicii de comunicaţii electronice de bandă largă este programată pentru ultimul trimestru din 2020.
In octombrie 2019, arbitrul telecom menţiona că licitaţia pentru acordarea licenţelor 5G urma să fie organizată în prima jumătate a acestui an, dacă se vor respecta unele condiţii, transpunerea setului de măsuri pe securitatea reţelelor de la Comisia Europeană, transpunerea Memorandumului cu SUA în legislaţia primară şi adoptarea Hotărârii de Guvern pentru preţurile de pornire şi calendarul de achitare a taxelor.